În Estonia, cumetrismul nu este acceptat

Estonia nu a avut o perioadă de preaderare la UE. Reformele şi ajustarea legilor la standardele europene s-au făcut în termini-limită, deoarece societatea a pus presiune pe politicieni şi guvernanţi, care erau chemaţi la raport public o data la trei luni. Acum estonienii susţin că dacă o ţară doreşte să se integreze în UE nu are ce să aştepte. Pur şi simplu trebuie să se apuce la modul cel mai serios să aplice legile şi să realizeze programul de aderare.
Estonia s-a integrat mai repede şi mai uşor în UE deoarece acest lucru l-au dorit şi guvernanţii, şi societatea. Un alt punct forte în procesul de aderare a fost lipsa corupţiei. În Estonia, oamenii nu iau şi nu dau mită, iar funcţiile se ocupă în corespundere cu competenţele profesionale şi nu pe criterii politice sau de rudenie. Asta afirmă Hannes Rumm, preşedintele reprezenţei Comisiei UE în Estonia. Tot el susţine că şi Moldova, fiind o ţară la fel de mică precum este Estonia, are şanse mari de aderare şi că nu trebuie să treneze acest process.
HANNES RUMM, PREŞEDINTELE REPREZENTANŢEI COMISIEI EUROPENE ÎN ESTONIEI.

“Experienţa estonă ne spune că nu ai ce să aştepţi. Dacă la sfârşitul anilor * 90 Estonia a decis că în 4-5 ani vrea să devină membru UE în 2004 a devenit. Acest lucru a fost posibil şi pentru că oamenii, societatea îi cerea guvernului să lucreze, adică să realizeze reformel. O data în trimestru prim-ministrul şi alţi funcţionari erau obligaţi să raporteze în faţa societăţii ce a făcut şi ce nu a reiuşit. Mass-media a avut un rol foarte important: ţinea totul în vizor, publica în formă cronologică mersul reformelor şi critica foarte dur orice abatere, cât de mică. De asemenea compara Estonia cu vecinii săi: finii şi norvegienii. Era o presiune majoră din partea societăţii asupra guvernanţilor. Se urmărea ce legi au fost adoptate, cum se realizează, li se cerea ca ei să nu se abată de la programul de integrare. Guvernanţi, la rândul lor, înţelegeau că lor le revine cea mai mare responsabilitate. Toate aceste acţiuni, pe de o parte ale guvernului, pe de altă parte ale societăţii au făcut ca Estonia să implementeze reformele în termini-record.
Din primii ani de la aderare, Estonia a beneficiat de subvenţii din partea UE de la 80 milioane euro în 2006 la 5 miliarde în 2007-2013. Acelaşi trend se va menţine conform programului de subvenţionare până în 2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *