În Estonia, susținuți de stat, fermierii prosperă

Estonia şi-a redobândit independenţa iar oamenii pământurile, fermele şi pădurile. Printre bunurile ce i-au revenit în proprietate privată lui Koit Karja din localitatea Päri Estonia  a fost ferma  de bovine a colhozului.

De atunci se ocupă de vitărit,  deşi este  agronom de profesie. A înfruntat perioada lipsurilor de tot felul, iar acum este mândru că are cea mai frumoasă fermă din sud-vestul Estoniei. Ca să poată lucra la fermă a fost nevoit să înveţe din mers multe lucruri, inclusiv managementul proiectelor europene. După aderarea Estoniei la UE a reuşit să construiască o fermă nouă, care l-a costat 1 mln. 500 de mii de euro.

Koit Karja FERMIER, Jerwer OÜ, Peri, Estonia

”Mă ocup de vitărit din 93. Din ferma veche nu a mai rămas nimic. M-am apucat să construiesc o ferma nouă  după ce am obţinut un grant nerambursabil  în mărime de 500 de mii de euro din fondurile europene de subvenționare a agriculturii. După aderarea Estoniei la UE parcă ni s-au dezlegat mâinile, avem acces la multe fonduri. Primim subvenţii anuale pentru fiecare hectar  de pământ agricol şi pentru fiecare animal pe care îl creştem”

Fermierul Koit Karja  lucrează anual  700 de hectare de pământ, 500   le ia în arendă de la localnici.  Astfel îşi asigură cu hrană furajeră  cele 260 de vite.  Munca la pământ  la fermă e grea oriunde, susţine fermierul. După  embargoul impus de Rusia  s-a redus preţul de livrare a laptelui de la 4 la 2 eurocenţi per litru, dar cu toate acestea spune că îşi poate achita creditele bancare şi să menţină ferma în regim normal de funcţionare.

Koit Karja  FERMIER, Jerwer OÜ, Peri, Estonia

”Orice s-ar întâmpla trebuie să muncești. 2.32 ”Munca mea este businessul meu. 47 ”Familia mă susține, feciorul meu muncește cot la cot cu mine. Face orice  muncă tehnică, așa cum și eu mă ocup de toate”. Cât priveşte controalele, dacă îmi aduc bine aminte anul trecut am avut trei: unul de la serviciul veterinar şi două de la finanţatori.  2.48 ”Am de gând să măresc ferma, să mai construiesc una aşa ca și aceasta, dar, deocmdată, condițiile de livrare a laptelui nu sunt foarte favorabile.  ”.

La ferma din Peri lucrează două mulgătoare, care pentru fiecare zi de muncă  primesc 30 de  euro.

 RAILI RAADIC mulgătoare, Jerwer OÜ, Peri, Estonia

”Pâna acum am lucrat la o intreprindere care se ocupa de salubrizare dar am venit aici, pentru că mi-s dragi animalele şi e mult  mai ușor atunci când lucrul îți place De cum venim dimineaţa ne schimbam hainele, contrlolăm animalele să  vedem dacă sunt toate sănătoase şi apoi începem mulsul.”

Pentru cele 260 de vite ferma este asemeni unui salon-spa: toate lucrările sunt mecanizate  şi chiar compiuterizate. Cornutele nu-şi dau rând la masaj. Ţesălatul manual de altă dată este acum efectuat de periile rotative care lucrează fără încetare.

OLIWIN PETROW, SPECIALIST, MINISTERUL AGRICULTURII, ESTONIA

 „Toate aceste cerinţe de atitudine umană faţă de animale au şi o latură economică foarte şi foarte importantă: cu cât mai bine sunt tratate animalele, cu atât mai mare este productivitatea lor”.

Lunar ferma livrează circa 170 de tone de lapte.

Fermierii din Estonia  beneficiază de  garanţii suplimentare  oferite de Fondul De Dezvoltare rurală. În cazul în care ajung în incapacitate de plată a creditelor bancare, chiar dacă acestea sunt oferite în condiţii extrem de favorabile cu o dobândă de cel mult 6%, Fondul  este cel care va întoarce creditul.

EVA PATUNE, specialist, Fondul de Dezvoltare Rurală MES, Viljandi, Estonia.

”Oferim o garanţie în plus pentru această fermă.  Bineînțeles că sunt riscuri mari, dar cu toate aceastea noi analizăm minuțios fiecare companie în parte și decidem suma de bani garantată. Aceasta este o condiţie pe care o pun băncile creditoare.  Avem și datornici, dar numărul lor este foarte mic în comparaţie cu cel al beneficiarilor.  Această fermă nu are datorii”.

Fermierul a cumpărat vite de prăsilă şi a investit în aparatele de muls şi răcit laptele.

TOOMAS KEVIN, SECRETAR ADJUNCT PENTRU SIGURANŢA ALIMENTARĂ, CERCETĂRI ŞI DEYVOLTARE, MINISTERUL AGRICULTURII, ESTONIA.

 „ Aderarea Estoniei la UE a impus noi reguli sanitar-igienice în producţta de  carne, lapte şi peşte. Anume aici antreprenori din domeniul agroalimentar au fost nevoiţi să facă cele mai mari investiţii ca să corespundă normelor sanitare ale UE şi să aibă acces pe piaţa europeană”.

Fiecare cornută are un microcip.  Prin el se face legătura cu baza computerizată a fermei.  hiar dacă vede absolut tot ce se face în fermă de la monitor Koit Karja preferă  să  se afle mai mult printre cornute. Ele, spune fermierul, sunt ca şi oamenii: unele mai harnice, altele mai leneşe. Una din zece nu se duce la muls. Altele se duc mai des decât ar trebui, dar atunci computerul le identifică şi  aparatul nu se porneşte.

Investiţiile în agricultură nu au fost întotdeuana o prioritate în Estonia. Încrederea oamenilor a apărut odată cu primele rezultate ale reformei în agricultură.

TOOMAS KEWIN, VICEPREŞEDINTE, DIRECŢIA SECURITATE ALIMENTARĂ, ministerul agriculturii, estonia.

 „Există Fonduri europene  de creditare a agricultorilor.  Nu statul decide ce credit cu ce procent şi cui să-i fie dat. Procesul de subvenţionare este  foarte transparent, iar după cum se ştie transparenţa este primul factor care exclude corupţia. După aderarea Estoniei la UE a crescut încrederea oamenilor în instituţiile statului, inclusiv în cele bancare”.

În Estonia, fermierii primesc subvenţii de câte 115 euro pentru fiecare  hectar de pământ lucrat, se restituie  jumătate din preţul tehnicii destinate agriculturii. Sunt oferiţi bani din fondul ecologic pentru menţinerea în stare productivă a pământului. Iar la cumpărarea carburanţilor sunt scutiţi de accize.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *