Milioane, aruncate în tomberoane

Raionul Șoldănești continuă să fie un teritoriu insalubru, chiar dacă s-au investit peste 36 de milioane de lei într-un proiect de management al deșeurilor. Gunoiul este depozitat pe un teren de lângă oraș. Ecologiștii vorbesc despre un adevărat focar de infecții, care poluează sursele de apă din preajmă. Deși autoritățile au promis în 2012 că vor amenaja o gunoiște modernă, conform normelor ecologice, pe terenul fostei ferme de vite de la Parcani, situația a rămas neschimbată.

 Gunoiştea otrăveşte totul în jur

La gunoiștea de pe traseul Șoldănești – Șestaci sunt depozitate deșeurile din oraș și majoritatea satelor din raion. Gunoiștea e pe un teren în pantă, iar poluanții ajung în iazul situat mai jos, folosit de arendaș în scopuri piscicole, dar și în râulețul Ciorna, unul din afluenții Nistrului.

Arendașul iazului spune că din cauza gunoaielor ce ajung în iaz, vara trecută i-a pierit 2 tone de pește.

Pavel Platon, arendașul iazului: Găsesc tare mult peşte mort. În decursul verii trecute, vreo 2 tone de peşte am strâns şi am îngropat. Cu gunoiştea asta eu mă lupt de vre-o 18 ani.

În luna martie 2017, specialiștii de la Inspectoratul Ecologic de Stat au prelevat probe de apă din iazul de lângă gunoiște și râulețul Ciorna. Rezultatele analizelor de laborator indică un grad înalt de poluare. În apă, în cantităţi duble, au fost găsite nitriţi, sulfaţi şi amoniu, care, în opinia experților, prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor. Situația ar fi alta, dacă gunoiștea ar corespunde normelor, spun ecologiștii.

Leonid  Paierele, şeful Inspecţiei Ecologice Şoldăneşti: Gunoiștea trebuie să aibă locul potrivit, adică să corespundă distanței de la localitate, să nu fie aproape de surse de apă; teritoriul ei, de jur-împrejur să fie diguit, să fie plantat cu 3-4 rânduri de arbori, să aibă drum de acces, etc.

 

Un proiect ambiţios care aproape n-a schimbat situaţia

Acum cinci ani, Primăria Șoldănești, în parteneriat cu Primăria Florești, a inițiat un proiect ambițios de management al deșeurilor.  Proiectul a fost implementat de ADR Centru, cu sprijinul financiar al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Potrivit autorilor proiectului, managementul deșeurilor trebuia să înceapă de la colectarea selectivă a lor. Apoi urma stocarea loc într-un loc special şi reciclarea. La cinci ani de la demararea proiectului, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ. Or, colectarea selectivă a deșeurilor în raionul Șoldănești, de exemplu, se face doar în oraș și în 7 din cele 32 de sate din raion. Respectiv, doar cantități mici de gunoi ajung să fie reciclate.

Mihai Ioncu, manager SA “Salubritate-Șoldănești”: Fiecare sat astăzi dispune de platforme, unde vor fi amplasate tomberoane  si recipientele necesare. Au fost procurate mijloacele tehnice necesare. Intreprinderea dispune de doua autospeciale performante, de 3 tractoare, un microbuz pentru interventii tehnice, dispunem de remorci pentru evacuarea deseurilor, au fost procurate utilajele necesare pentru procesarea deseurilor reciclabile.

Peste 4 milioane de lei. Atât au costat cele 474 de platforme pentru tomberoane, amenajate în 35 de localități din raioanele Șoldănești, Florești și Rezina. Mai exact, pentru o platformă s-au cheltuit între 7.000 și 9.000 lei. Dar oamenii nu vor sau nu sunt obișnuiți să slecteze gunoiul înaainte de a-l arunca.

Petru Cernobâlschi, locuitor al satului Cuşmirca: Noi suntem deprinşi să aruncăm gunoiul care şi unde pică. Mintea noastră încă nu e pentru tomberoane.

Elena Martin, locuitoare a satul Cuşmirca: Eu am unde pune gunoiul acasă. Ce-i de dat pe foc – pun în foc, acela, care e mai…, îl ducem la fermă, în bortă. Nu-l punem în tomberoane. Nu ne-a spus nimeni ca să-l punem acolo.

 

Milioane cheltuite şi efecte derizorii

Revenim la modul, cum au fost cheltuiți banii. Licitațiile pentru construcția platformelor au fost câștigate de 3 firme din Chișinău. Jumătate din volumul lucrărilor au fost efectuate de P.V. Const Service, care a încasat și cei mai mulți bani, aproape 2 milioane de lei. Din documentele consultate de reporterii Impuls TV, firma a preluat și construcția a 81 de platforme care inițial au fost adjudecate unei companii din Șoldănești.

Nicolae Gonţa, ex-conducătorul SC “Construcţia Modernă”: Într-adevăr, “Construcţia Modernă” a câştigat concursul pentru construcţia platformelor de gunoi, amplasate în trei raioane: Şoldăneşti, Rezina şi Floreşti, dar apoi am refuzat.

În cadrul aceluiași proiect, s-au cumpărat și 2.600 de tomberoane și peste 600 de containere, care au costat aproape 2 milioane și jumătate de lei. Tomberoanele au fost repartizate primăriilor din raion, care au fondat Societatea pe Acțiuni “Salubritate-Şoldăneşti”. Oamenii trebuie să achite câte 8 lei de persoană pentru evacuarea gunoiului. Nu toți înțeleg, însă, beneficiile colectării selective a deșeurilor, iar taxa li se pare prea mare.

Petru Cernobâlschi, Cuşmirca: Pentru ce să plătim? Suma e mare. Lumea nu are bani. În al doilea rând, mentalitatea oamenilor nu e ca în Europa.

Alexei Coadă, primarul satului Cuşmirca: La Cuşmirca nu a fost format serviciul de salubrizare pentru că taxa este prea scumpă. Dacă în casă sunt 4 – 5 persoane, înseamna că familia trebuie să achite lunar 40-50 de lei, ceea ce este foarte mult pentru o gospodărie de la ţară.

 

La Şestaci, au găsit soluţia

Totuși, în unele localităţi primarii au reușit să convingă sătenii să nu mai arunce gunoiul care și pe unde vrea, dar și să achite pentru serviciile de salubritate.

Iacob Guja, primarul satului Şestaci: Câţiva locuitori au refuzat să achite. Am mers cu ei în instanţă, chiar până la Curtea Supremă, şi judecata i-a obligat să achite taxa de salubrizare. A fost un exemplu pentru toţi, ca să  îndeplinească cerinţele legale care sunt impuse de Consiliul local.

Neonila Grăjdian, locuitoare a satul Şestaci: 8 lei pe mine mă aranjează, necătând la aceea că animale eu nu am.

 

Milioanele oferite de nemţi şi faptele moldovenilor

În multe localități, însă, tomberoanele cumpărate pe banii oferiți de poporul german sunt distruse, incendiate sau furate.

Mihai Ioncu, manager SA “Salubritate-Șoldănești”: Avem un numar foarte mare de recipiente distruse si au fost furate circa 100 de tomberoane.

Alexei Coadă, primarul satului Cuşmirca: Au fost furate tomberoane de astea mari, pe care poliţia, într-adevăr le-a găsit. Erau îngropate în pământ unde se păstrau furaje, “urluială”.

Totuși, grație proiectului, în premieră la Șoldănești s-a început colectarea selectivă a deșeurilor, și respectiv reciclarea acestora. Potrivit șefului SA Salubritate, în februarie 2016, întreprinderea a vândut 12 tone de carton, 4 tone de plastic și 2 tone de peliculă. Cu toate acestea, utilajul și tehnica oferită gratuit societății pe acțiuni “Salubritat”, care au costat peste 30 milioane de lei, nu sunt folosite la capacitate maximă, iar întreprinderea activează în pierderi.

Potrivit lui Mihai Ioncu, calculele contabile arată că la fiecare kg de carton întreprinderea a avut o pierdere de 20 de bani.

 

Autorităţile centrale şi-au revăzut priorităţile

Conform studiului de fezabilitate al proiectului, la Parcani, pe teritoriul fostei ferme de vite, urma să fie amenajată o unitate de recuperare a materialelor reciclabile, dotată cu stație de producere a compostului și depozit modern de deșeuri.

Valeriu Lopaci, primarul satului Parcani: Despre construcţia centrului intercomunitar de la Parcani, se discută de prin 2009. Proiectul trebuia să fie implementat din 2012 până în 2014. Problema este că s-a tărăgănat proiectul tehnic. Până la ziua de astăzi proiectul este gata, dar mai trebuie un aviz de la Ministerul Mediului. Dacă se găseau finanţe, primăria oraşului Şoldăneşti ar fi trebuit să construiască poligonul.

Respectiv, problema gunoiștelor neautorizate din raion nu a fost rezolvată. Mai mult decât atât, proiectul inițiat de către primăriile Șoldănești și Florești în general riscă să nu aibă finalizare, după ce autoritățile centrale și-au revăzut prioritățile.

Ion Cuculescu, primarul oraşului Şoldăneşti: A fost înaintat un proiect la Ministerul Mediului, dar, din păcate, s-a schimbat strategia şi, în Republica Moldova s-au format deja 6 zone de evacuare a deşeurilor. Din păcate, totul e la prima fază. Actele sunt gata. Ne trebuie avizul de la Ministerul Mediului.

 

Investiţii enorme, dar poligonul nu va fi?

Contactat de reporteri, Igor Talmazan, viceministrul mediului, susține că subiectul a fost discutat în cadrul ministerului și se caută soluții, inclusiv posibilități de finanțare.

Igor Talmazan, viceministrul mediului: Cunosc că tot Șoldăneștiul, inclusiv și satele din regiune, vor mai repede să fie deschis poligonul de reciclare. Mai ales că s-au făcut investiții enorme. La moment însă nu pot să vă spun că  acesta va fi. Dar pot să afirm ca o stație sau ca un depozit temporar pentru deşeurile de la actuala gunoişte Şoldăneştiul va avea.

Natalia Rotari,

Victor Sofroni

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *