MOLDOVA+ Mașinile vechi din Moldova ne pot ucide

Mașinile vechi din Moldova ne pot ucide. Multe dintre autoturisme poluează aerul îngrozitor, dar în loc să le interzicem, cumpărăm și mai multe

În timp ce toate orașele occidentale se sperie de emisiile mașinilor și interzic dieselurile, construiesc piste de biciclete și creează sute de hectare de zone pietonale, la Chișinău și cam în toată Moldova, poluarea aerului rămâne un detaliu nesemnificativ pentru șoferi. În loc de biciclete și pietoni, vom vedea mai degrabă mașini diesel la mâna a doua, cumpărate de la occidentalii care nu știu cum să scape de ele.

Cât marile state ale lumii dezvoltă strategii și interzic mașinile diesel, noi cumpărăm din ce în ce mai multe mașini vechi. Avem mai multe mașini decât case, iar dinamica numărului înregistrează un trend ascendent. În anul 2004, în Moldova erau înregistrate peste 400.000 de autoturisme, adică de două ori mai puține decât acum. De două ori mai puține surse de poluare și un volum de două ori mai mic de poluanți emiși. Astăzi, avem 941.180 de mașini, iar printr-un simplu calcul, înțelegem că în anul 2020 vom atinge numărul de un milion de mașini. Dintre toate, 581.695, adică mai mult de jumătate, sunt mașini mai vechi de 15 ani.

 

 

Un studiu realizat de Transport & Environment(https://www.transportenvironment.org/sites/te/files/publications/T%26E%20Diesel%20report%20Exec%20Summary%20final%202017.pdf )

arată că automobilele diesel nu numai că poluează aerul, dar emit mai multe emisii de CO2 decât automobilele pe benzină.

Analiza pe durata ciclului de viață a emisiilor provenite de la autovehicule demonstrează că autoturismele cu motor diesel, pe durata ciclului de viață, emit cu mai mult de 3,65 tone de CO2 decât un echivalent de benzină.

Același studiu arată că autovehiculele diesel sunt cauza dominantă a dioxidului de azot toxic în orașele europene, care ucide 68.000 de europeni anual. Problema cea mai gravă este că 7 din 10 mașini diesel din întreaga lume sunt vândute în Europa, așadar 70% din întregul număr al mașinilor diesel.

În fiecare zi, Serviciul Hidrometeologic de Stat din Moldova emite avertizări către autorități despre nivelul poluării aerului, iar atunci când situația este alarmantă, solicită autorităților responsabile fie să sisteze circulația traficului rutier în zonele unde sunt înregistrate cele mai multe substanțe nocive, fie să oprească activitatea unor agenți economici care cauzează poluarea. Toate aceste avertizări pot fi găsite și pe siteul Serviciul Hidrometeorologic, împreună cu nivelul de poluare a aerului atmosferic lunar și anual, pe fiecare sector din Chișinău.  (http://www.meteo.md/index.php/calitatea-mediului/harile-anuale-privind-nivelul-de-poluare-a-aerului-atmosferic-in-mun.-chisinau/ ) Degeaba. Nimeni nu întreprinde nicio măsură pentru a opri creșterea poluării, ne spune prim-vicedirectoarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Violeta Bălan.

Violeta Bălan, prim-vicedirectoarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat

 

Am mers la Primăria Chișinău în căutarea răspunsurilor, însă am aflat că municipalitatea nu are nicio strategie elaborată pentru următorii ani și nici nu a întreprins măsuri importante în anii ce-au trecut. Nu ni s-a permis să vorbim cu niciun reprezentat din cadrul Primăriei care elaborează nemijlocit aceste strategii, cum ar fi Direcția generală de Transport Public și Căi de Comunicații. În schimb, am vorbit cu șeful Serviciului de Presă al Primăriei, Vadim Brânzaniuc, care ne-a spus că nu-și imaginează cum ar putea autoritățile interzice cuiva să-și cumpere mașini vechi.

Deși sunt conștienți de această problemă și pretind că se aliniază marilor orașe care luptă cu acest fenomen, declară că soluțiile „încă se așteaptă” și că sunt în căutarea unor planuri cât mai viabile. Iar unica măsură pe care au putut să o întreprindă timp de 10 ani pentru reducerea poluării aerului în municipiul Chișinău a fost creșterea unităților de transport public electric, mai exact cu 60 de unități. Bineînțeles, mai poate fi inclusă și crearea pistelor pentru bicicliști, despre care însuși Brânzaniuc a spus că „nu sunt cele mai practice, dar ar putea fi folosite”.

 

Vadim Brânzaniuc, șeful Serviciului de Presă al Primăriei

Fiindcă reprezentanții Primăriei ne-au spus că doar aplică legile, dar nu le creează, am vrut să aflăm unde e „rădăcina” problemei, dar ne-am ciocnit de refuzul autorităților de a ne oferi un răspuns. Am vorbit cu responsabilii de la direcția de Protecție a Aerului din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care ne-au spus că vechea strategie nu a dat rezultate, iar cea nouă încă nu este elaborată, prin urmare, nu vor să ne ofere un interviu. Am solicitat un interviu la Inspectoratul Ecologic de Stat și la Centrul de Sănătate Publică, de unde iarăși am primit un refuz.

Am apelat la fostul ministrul al mediului, Valeriu Munteanu, care ne-a explicat de ce vechea strategie de stopare a poluării aerului nu a funcționat. Iar concluzia la care a ajuns după nenumărate studii este sărăcia. Din cauza sărăciei cronice, puțini dintre moldoveni își pot permite achiziționarea unei mașini noi, cu tehnologii încorporate care ar opri emisiile periculoase pentru mediu și sănătate. O soluție „ieftină” și sănătoasă ar fi mersul cu bicicleta sau mersul pe jos. Însă pe lângă lipsa unor piste sau trotuare practicabile, mai există și problema mentalității oamenilor. Puțini sunt cei care ar fi de acord să meargă cu bicicleta, ori acest lucru încă este considerat de unii moldoveni „rușinos”, ne explică fostul ministru.

 

Valeriu Munteanu, ex-ministrul al mediului

Pulberile în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul sunt poluanţii cei mai nocivi pentru sănătatea omului. Expunerea îndelungată la aceste substanţe poate duce la probleme majore ale sistemului respirator sau chiar la moarte prematură. Conform studiilor realizate de Organizația Mondială a Sănătăţii, expunerea la pulberile din suspensie se află printre cauzele bolilor cardiace, ale celor respiratorii şi chiar ale sistemului nervos. De asemenea, acestea pot duce la scăderea speranţei de viaţa prin creşterea patologiei cardio-pulmonare şi, posibil, a cancerului pulmonar. Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu boli pre-existente de plămâni sau de inimă, dar şi persoanele în vârstă şi copiii.

(http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2016/air-pollution-estimates/en/ )

Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății, peste șase milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării atmosferice. În Europa, se estimează că expunerea la aceste particule duce anual la aproximativ 68.000 de decesuri și pierderea a circa 725.000 de ani din viață. Iar în Moldova, în anul 2012, au fost înregistrate 3.008 decesuri din cauza aerului poluat, arată harta OMS. (http://gamapserver.who.int/gho/interactive_charts/phe/aap_mbd/atlas.html )

 

 

 

Există totuși moldoveni care au început schimbarea de la sine, iar prin propriul exemplu, vor să demonstreze că chiar și în lipsa unor legi, ei pot influența mai mult starea aerului pe care îl respiră în fiecare zi. Astăzi, avem 5114 proprietari de mașini hibrid și 54 de mașini electrice în Moldova. Primii, au fost scutiți de jumătate din prețul accizelor la importul mașinii, iar cei care au preferat mașini sută la sută ecologice nu au plătit nimic pentru importul mașinii în țară. Nu au stații de alimentare, marea majoritate își încarcă mașinile acasă sau oriunde au o sursă de energie, însă în așa mod îi pot încuraja și pe alții să le urmeze exemplul.

Irina Balica este o apărătoare înflăcărată a mediului. Înțelege că de aer, apă și în mare parte, de tot ce o înconjoară depinde calitatea vieții pe care o trăiește. A optat pentru o mașină hibrid și ne-a explicat că pe lângă faptul că este ecologică, o mașină de acest tip ne poate aduce o listă întreagă de avantaje.

Irina Hibrid 

Freiburg, un oraș studențesc din sud-vestul Germaniei, este un exemplu din care am putea învăța. A ajuns la un grad de motorizare de 19%, din care 5% este car-sharing, iar alte mașini aparțin unor firme sau instituții. Deci cam unul din 10 oameni are o mașină într-unul dintre cele mai bogate orașe din Germania.

În aceeași listă intră multe alte orașe care au înțeles cât de importante sunt reformele în mediu. Peste nici doi ani Oslo și Copenhaga vor interzice complet accesul mașinilor cu motor cu combustie internă, Madrid deja creează o zonă de 200 ha în centrul orașului unde orice automobil va fi interzis, Parisul nu va mai avea mașini pe bază de petrol începând cu 2030, Oxfordul scapă de mașini în nici trei ani, Hamburg va avea 40% din teritoriu pur pietonal în următoarea decadă și altele.

Dispariția dieselurilor deja ține de evoluția firească și accelerată a mobilității în orașele Europei. Iar până autoritățile decid să ia măsuri concrete, iar noi – să acceptăm să înțelegem toate daunele la care ne expunem, rămânem cu aerul poluat, cu sănătatea șubredă și cu o mare frustrare – că în loc să investim în ceea ce ne dă viață, cumpărăm ceea ce ne omoară.

#diez.md

Lasă un răspuns