MOLDOVA+ Tizicul şi cioclejii, mai solicitaţi, decât cărbunele

Vara, locuitorii raionului Șoldănești își pregătesc nu numai sania, dar și de foc. Și dacă majoritatea cumpără lemne și cărbune, în satul Rogojeni, locuitorii continuă să se încălzească cu tizic. Bălegarul de la animale este uscat și prelucrat cu propriile mâini. Oamenii spun că nu ar renunța la tizic nici dacă ar avea destui bani pentru lemne sau gaze naturale.
Cu excepţia a câtorva gospodării, la Rogojeni nu mai este nimic: nici magazin şi nici oficiu medical. Dar şi în situaţia creată, chiar dacă le este greu să se descurce, oamenii nu vor să se mute din sat. Anume aici au moștenit tradiții de care nu vor să se despartă. Una dintre acestea este fabricarea tizicului. Cu atât mai mult că au tot ce le trebuie pentru un atare combustibil.
Nu doar oamenii în etate de aici se încălzesc cu tizic. Spre exemplu, Maria Odajiu spune că de când s-a măritat şi s-a stabilit cu traiul la Rogojeni își încălzește locuința cu tizic. Femeia ne convinge că încă nici într-o iarnă nu a înghețat de frig. Zilele trecute gospodina și-a dat tizicul la dos.
Cu biomasă îşi încălzeşte casa și Ludmila Odajiu. Familia-i numeroasă cu șapte copii nu are alte posibilități financiare, decât pensiile părinților. Din acest motiv, ei cresc multe animale. Actualmente, au cinci porci și două vaci. Bălegarul de la vite este depozitat din iarnă, iar vara este motototolit cu apă și pus la uscat. Cu succes gospodarii folosesc beţe de răsărită şi ciocleji.
Încălzirea cu energie produsă pe bază de biocombustibil este salutată şi de comunitatea europeană. Chiar dacă în Moldova încă focul cu tizic sau cu crengi este considerat a fi un semn al sărăciei, în UE acest tip de combustibil este din ce în ce mai folosit. Pentru asta, europenii au lansat diverse programe sociale de a susţine utilizarea resurselor energetice ecologice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *