La întrebările săptămânalului CUVÂNTUL răspunde părintele Vasile Rotari, protopop de Șoldănești.
Duminică, 2 mai, creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Paștele. Fiind în plină pandemie, intervin și anumite modificări în ritualurile și tradițiile noastre transmise din generație în generație, la care se mai adaugă și noile invenții propagate intens de comercianți – așa-numitul Paștele de supermarket. În această ordine de idei, l-am rugat pe părintele protopop să ne dea unele explicații și îndrumări, ca să nu întristăm pe Hristos cel Răstignit și Înviat pentru noi și să putem simți cu adevărat sărbătoarea Învierii.
– Preacucernice părinte, este corect să folosim şi alte formule de salut în perioada sărbătorilor pascale decât Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!?
– După o perioadă de 40 de zile de post, în care credincioşii au retrăit patimile, moartea şi îngroparea lui Iisus Hristos și după noaptea de Înviere, urmează 40 de zile, în care oamenii se salută cu tradiţionalul „Hristos a Înviat”, care este un salut al creştinilor şi, totodată, o mărturisire a credinţei că Mântuitorul a biruit moartea şi a înviat „a treia zi după Scripturi”, aşa, cum mărturisesc în Simbolul Credinţei.
Răspunsul dat de către credincioşi este „Adevărat a Înviat!”, adică, o confirmare a celei mai mari sărbători a creştinismului. Acest salut este o mărturisire de credinţă. Nu e un simplu salut, ci mărturisim că suntem creştini şi suntem fii ai Mântuitorului Iisus Hristos.
Salutul preotului în timpul slujbelor religioase, săvârşite în cele 40 de zile până la Înălţarea Domnului, este „Hristos a Înviat”. Atunci, când cădeşte în biserică, preotul salută credincioşii cu „Hristos a Înviat!”, iar aceştia îi răspund ”Adevărat a Înviat!”
De asemenea, salutul specific acestei perioade însoţeşte obiceiul ciocnirii ouălor roşii, pregătite special pentru această sărbătoare. Cel care ciocneşte oul spune „Hristos a Înviat!“, iar cealaltă persoană răspunde „Adevărat a Înviat!”
– Să ne referim pe scurt şi la pregătirile legate de partea culinară. Pasca trebuie să aibă o formă anume? Este obligatoriu să avem miel de Paște? Ouăle ar trebui să fie doar roșii?
– Pasca este o reinterpretare a pâinii, în formă rotundă, gustoasă, ce simbolizează promisiunea învierii trupurilor și a vieții veșnice. Este decorată cu o împletitura în formă de cruce, care simbolizează protecția oferită de cruce.
Mielul – acest animal blând și frumos simbolizează inocența, bunătatea și puritatea sufletească. Este animalul de sacrificiu, simbolul lui Hristos care s-a sacrificat din iubire pentru mântuirea omenirii, biruind răul. Fără moarte și sacrificiu nu există înviere, fără iubire sinceră și curată nu poate exista eliberarea sufletului.
Paștele este una dintre cele mai importante sărbători religioase pentru credincioși și se sărbătorește în familie. Începând cu pregătirea bucatelor și culminând cu mersul pentru a lua lumina, sărbătoarea Învierii este un eveniment ce unește familii!
Paștele reprezintă miracolul Învierii Domnului, este sărbătoarea cu cea mai mare încărcătură spirituală peste tot în lume și reprezintă triumful ciclic al vieții asupra morții. Este sărbătoarea speranţei, a iubirii, a iertării şi aduce în sufletele credincioșilor lumină, liniște sufletească și armonie în familie. În aceste zile de sărbătoare ne reamintim să fim mai buni, mai plini de dragoste.
De asemenea, cre-dincioşii merg la biserică în noaptea de Înviere şi primesc bucăți de pâine sfințită, care sunt consumate în dimineața de Paște, având credința că acestea sunt înzestrate cu puterea de a alunga bolile și necazurile.
Cozonacul este tot o pâine – una dulce, care semnifică sacrificiul lui Iisus Hristos și este prăjitura tradițională a credincioșilor, care îi răsplătește cu dulceață, aromă și gust pe cei care și-au înfrânat poftele și au ținut postul. Este tot un simbol al Învierii şi Renașterii, iar dospirea drojdiei din care se face cozonacul înseamnă transformare.
Ouăle roşii simbolizează Învierea. Ouăle roșii au rolul de a ţine răul la distanţă, iar culoarea roşie semnifică sângele Lui Hristos. În conformitate cu tradiţia creştină, ouăle sunt roşii, deoarece simbolizează sacrificiul lui Iisus Hristos şi miracolul Învierii Sale.
– În ultimii ani multe familii au adoptat iepurași, puișori, vase cu grâu învierzit sau alte decoraţiuni promovate intens de comercianţi. Ce trebuie să punem pe masa de Paști?
– În coşul pentru sfințirea prinoaselor neapărat trebuie să fie prezent cozo-nacul, ce-L simbolizează pe Hristos, ouăle vopsite – simbolul renaşterii, iar celelalte produse, cum ar fi sarea – simbolul belșugului, slănina, macul sau mielul şi produsele din carne sunt adăugate la discreţia fiecăruia, fiindcă simbolizează jertfa mielului.
– Avem deja experiența de anul trecut de organizare a sfințirii merindelor. Sperăm că şi în anul curent, în ajun, fiecare preot va anunţa credincioşii din parohia sa cum va decurge slujba şi cum vor fi sfinţite prinoasele.
– În 2020, când Învierea Domnului a fost sărbătorită pe 19 aprilie, pentru întâia oară în istorie, clericii au săvârșit serviciul divin fără participarea enoriașilor și purtând măști medicinale, din cauza pandemiei de Covid-19.
Speranţa şi lumina trebuie aduse în sufletele oamenilor. De aceea, Slujba Învierii nu trebuie să se întrerupă în perioada de criză pandemică prin care trecem, ci să se oficieze în biserici cu respecta-rea riguroasă a tuturor măsurilor sanitare ce vor rămâne obligatorii (purtarea măștii, distanțarea socială, deplasarea pe jos sau cu mijloc de transport propriu la sfânta biserică).
– În timp ce în biserică este oficiată Slujba de Înviere, ce e recomandat să facem, dacă am rămas acasă?
– Credincioşii, care din anumite motive nu pot fi prezenți la Slujba Învierii, sunt îndemnați să înalțe rugăciuni de acasă și să urmărească slujba praznicală la posturile TV și radio.
Slujba prin care va fi sărbătorită Învierea Mântuitorului Iisus Hristos și Liturghia de Paști vor fi transmise în direct și în acest an.
– Cei care nu vor putea merge să sfințească pasca, ce ritual ar putea face la domiciliu?
– Pentru persoanele în etate este recomandat ca vecinii, rudele sau voluntarii din parohie să le ofere cele sfințite în noaptea Învierii Domnului, precum şi pachete cu daruri alimentare de Paşti (ouă, cozonac, dulciuri etc.).
– Cei mai mulți vom sărbători Paștele acasă. Ce recomandări ne-ați putea da?
– Mitropolia Moldovei îndeamnă credincioșii să respecte recomandările prevăzute în timpul stării de urgență.
– Paștele fără milostenie nu e Paște. Pandemia ne-a schimbat obiceiurile. Unii au ales să nu meargă la părinți ori alte rude, dar le-au expediat un pachete cu poșta ori transportul de rută. Alţii au lăsat producte în boxele special instalate pentru colecte în magazine și organizațiile de caritate le-au distribuit în siguranță, cu respectarea restricțiilor pandemice.
– Milostenia este o mişcare firească a sufletului omului, ea face parte din legătura între om şi Dumnezeu. Prin milostenie, omul manifestă dragoste faţă de creaţia lui Dumnezeu. Ca milostenia să fie primită de Părintele Cel Atotmilostiv, ea trebuie să fie sinceră şi lipsită de orice mărire de sine. În centrul actului de milostenie este celălalt, şi nu cel care dă. De aceea, milostenia curată se face în taină: „Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.” Milostenia trebuie dată celui care are nevoie reală: celui neputincios, celui bolnav, celui părăsit, celui uitat, celui care fără ea ar suferi pentru că nu poate să-şi agonisească toate cele de trebuinţă. Şi ca să nu-ţi pară rău că dai prea mult, dă atât, cât poţi: “Dă milostenie din averea ta şi să nu aibă ochiul tău părere de rău, când vei face milostenie”.
Doar milostenia sinceră e adevărată. Dacă o face omul cu scopul de a primi înapoi, atunci nu e milostenie, e calcul rece, e o investiţie lumească.
– Vă mulţumim pentru răspunsuri. Hristos a Înviat, părinte!
– Adevărat a Înviat!
Consemnare: Victor Sofroni