Georgia a instituit metoda „pereților de sticlă” la desfășurarea tenderelor încă în 2010, în urma reformei sistemului de achiziții publice, calificat anterior drept corupt și ineficient. Ucraina a demarat trecerea la sistemul „ProZorro” (care se descifrează ca „toți văd totul”) după Maidanul din 2014 și a devenit un model de succes pentru țările din estul Europei. R. Moldova ar putea trece treptat la un sistem electronic și transparent de achiziții publice abia în 2018, în prezent, însă, tenderele aici sunt un spațiu obscur.
Marina CIOBANU
Actualmente, cea mai bine poziționată în clasamentul transparenței achizițiilor publice a țărilor Parteneriatului Estic este Ucraina, cu un scor de 55,22 de puncte din 64 posibile. Este urmată cu o diferență nesemnificativă de Georgia, care înregistrează 55,13 puncte în 2016. R. Moldova ocupă a treia poziție, cu o transparență evaluată la 47,53 de puncte în clasament.
Achiziții în care „toți văd totul”
Până la demararea implementării în 2015 a sistemului „ProZorro”, autoritățile din Ucraina cheltuiau circa 10 miliarde de euro pentru achiziții de stat, iar diferiți indicatori arătau că 20% din sumă se pierdea din cauza corupției și a gestionării ineficiente a banilor. La o anumită etapă, Serviciul de Securitate al Ucrainei enunța bănuiala că 40% din resursele financiare destinate „cumpărăturilor” erau pierdute.
ex-ministrul ucrainean al Energeticii, Iuri Boiko
Unul dintre cele mai sonore cazuri care ilustrează problemele existente la capitolul tenderelor e cel supranumit „turnurile lui Boiko”, în care era implicat ex-ministrul ucrainean al Energeticii, Iuri Boiko. În 2011, ministerul condus de Boiko a cumpărat turnuri de extragere a combustibilului cu majorarea prețului cu circa 150 de milioane USD pentru fiecare instalație. Jurnaliștii au demascat schema prin care au fost majorate artificial costurile. După 5 ani de anchetă, Procuratura Generală a Ucrainei a declarat că nu a stabilit fapte infracționale în activitatea ministrului, deoarece semnătura sa nu se găsește pe vreun document care ar avea tangență cu acest caz. Astăzi, Boiko este deputat în Rada Supremă a Ucrainei.
În media au apărut și scandaluri mai mici, dar la fel de interesante. Spre exemplu, au existat cazuri când zmeura era cumpărată pentru deputați cu 100 USD pentru un kilogram sau când pentru simple bănci de lemn pentru o stație de metrou din Kiev se plătea 80 de mii USD.
Practic, în fiecare zi se vorbea despre acte de corupție în procesul de achiziții de stat în diverse domenii: energetică, achiziția cărbunelui sau combustibilului, căile ferate sau construcția drumurilor. În 2014 s-a ajuns la concluzia că este necesar un sistem transparent de achiziții, care ar oferi pârghii de evaluare atât societății civile, cât și lumii de afaceri.
Înainte de a fi ales președinte, Petro Poroshenko a promis că va renunța la afacerea sa „ciocolată”, fabrica Roshen
La acea etapă, în Ucraina funcționa un portal cu informații despre anunțurile privind concursurile publice și caracteristicile tehnice ale obiectului, concurenții și câștigătorul licitației. Aceste date însă nu erau suficiente pentru asigurarea transparenței.
Implementarea sistemului „ProZorro” a pornit de la ideea „toți văd totul” și că la etapa achizițiilor publice nu va fi ascunsă nicio informație față de societate, începând de la plan și caiet de sarcini şi terminând cu semnarea contractelor.
Victor Nestulia, expert în achiziții publice la Tansparency International Ucraina
Victor Nestulia, expert în achiziții publice la Transparency International Ucraina, unul dintre implementatorii sistemului electronic de achiziții „ProZorro”, spune că astăzi, la etapa anunțurilor de licitații, pot fi descărcate de pe site toate documentele ce țin de aspectul tehnic, un model de contract care ar urma să fie semnat, ce autoritate desfășoară concursul, care este suma propusă. La etapa deschiderii ofertelor, poate fi văzut ce agent economic s-a înscris în concurs și ce sumă a propus. Poate fi descărcată oferta fiecărui pretendent în parte, pentru a studia ce documente a prezentat și ce scrie în ele. Ulterior, după desemnarea celei mai bune oferte, este publicat contractul care a fost semnat între cele două părți. Paralel, au fost dezvoltate instrumente de analiză care ajută la agregarea informațiilor și prezentarea lor într-o formă cât mai simplă. Altfel spus, este suficient să faci câteva click-uri pentru a vedea câte contracte cu statul a semnat un anumit furnizor, ce valoare au aceste contracte, cu ce autorități colaborează preponderent un agent economic. În acest mod poate fi identificat profilul fiecărui utilizator al sistemului, pot fi monitorizate orice bănuieli de înțelegeri de cartel sau favorizare a anumitor agenți economici, pot fi identificate conflictele de interese. E un pas important în asigurarea transparenței banilor publici, dar acest moment nu înseamnă că problema e rezolvată.
Transparența nu înseamnă lipsa corupției
„Această transparență nu schimbă modul de gândire și acționare al autorității contractante. De cealaltă parte a monitorului, în pofida digitalizării complete, există factorul uman. Respectiv, dacă nu funcționează sistemul de drept în stat, atunci oamenii înțeleg că nu vor fi pedepsiți pentru depășirea atribuțiilor, de aceea continuă să efectueze achiziții în detrimentul statului. Sistemul „ProZorro” a adus transparență, iar toate tentativele de corupție și depășire a atribuțiilor sunt foarte ușor de analizat, mai ales că există multe organizații nonguvernamentale, mulți juriști se ocupă de analizarea tenderelor, care identifică ilegalitățile și formulează demersuri către organele de drept. Dar ce se întâmplă după ce a fost identificată o infracțiune? Cu părere de rău, în foarte puține cazuri noi obținem deschiderea anchetelor penale. De cele mai multe ori, demersurile rămân fără nicio atenție”, explică Victor Nestulia.
Iuri Nikolov, redactorul-șef portalul online „Nashi groshi” (Banii noștri, n.r.)
De șapte ani, portalul online „Nashi groshi” (Banii noștri, n.r.) analizează cât și cum se cheltuie banii din bugetul public pentru cumpărăturile statului. Iuri Nikolov, redactorul-șef al publicației, spune că odată cu apariția sistemului „ProZorro”, ucrainenii au început să fie interesați unde ajung banii statului și au înțeles că trebuie să urmărească permanent tenderele, deoarece răufăcătorii profită mereu din acest proces.
„Un succes important al tuturor celor care monitorizează tenderele a fost acum doi ani, când a fost deconspirată o schemă prin care erau delapidaţi 64 de mii de euro pentru achiziționarea transformatoarelor pentru stat. Atunci a trebuit să implicăm și consulii unor țări străine, pentru ca aceștia să fie prezenți personal la tender și să urmărească corectitudinea procesului. Drept rezultat, în prezent escrocheriile de asemenea dimensiuni sunt tot mai puține. Dacă prin schema „turnurile lui Boiko” se preconiza cumpărarea instalațiilor de extragere a petrolului la preț dublu, adică 400 de mii USD, acum se fac scheme prin care se fură câte 20%, pentru a nu fi atât de vizibil. Important este că oamenii au început să vorbească despre aceste lucruri”, susține Iuri Nikolov, care vorbește și despre înțelegerile de cartel drept soluție pentru a majora artificial prețurile. Un exemplu evident este înțelegerea între actorii care importă combustibili pentru automobile din Federația Rusă. Pactul businessmenilor de pe această piață a generat ridicarea prețurilor.
Rinat Ahmetov
Monopolul oligarhic – provocarea
Mai sunt și domenii, cum ar fi producerea oțelului, în care persistă monopolul unui singur agent economic. „Toate uzinele sunt ale lui Rinat Ahmetov. Ce să faci? Șine pentru calea ferată produce un singur om, Ahmetov, la prețuri dictate de el. Producătorii europeni nu pot participa la tenderele organizate de căile ferate ale Ucrainei pentru că cerințele față de ofertanți sunt prea mari, ei trebuie să se confrunte cu o birocrație excesivă”, precizează redactorul-șef al portalului „Banii noștri”, accentuând că domeniile în care circulă cei mai mulți bani ai statului sunt împărțite în sfere de influență de către oligarhii din Ucraina.
Iuri Nikolov, redactorul-șef portalul online „Nashi groshi” (Banii noștri, n.r.)
Iuri Nikolov susține că sectorul energetic și cel metalurgic sunt controlate de oligarhul Rinat Ahmetov. Cel mai important nume pe piața livrării de gaze este Dmitri Firtash, iar Iuri Kolomoiski continuă să dețină monopolul la extragerea petrolului din resurse naţionale, compania de stat a Ucrainei, „Ukrnaft”, continuând să se afle sub controlul intermediarilor săi. Totodată, susține jurnalistul de la „Nashi Groshi”, președintele Petro Poroşenko, al cărui prieten apropiat este prim-ministrul Vladimir Groisman, controlează resursele administrative în toate ramurile industriale ale Ucrainei.
Dmitri Vovk, președintele Comisiei naționale de Reglementare Energetică a Ucrainei
Unul dintre cele mai sonore scandaluri la capitolul fraudarea banilor publici este „Rotterdam+” – nume atribuit schemei de calcul a prețului la energia electrică, al cărei autor este Dmitri Vovk, președintele Comisiei naționale de Reglementare Energetică a Ucrainei. Vovk a argumentat că Ucraina ar trebui să diminueze dependența de minele de cărbune din teritoriile ocupate și să caute noi surse de materie primă. Deși cărbunele continuă să fie extras din aceleași teritorii din estul Ucrainei, fără a fi importat din străinătate, Vovk a majorat tariful la energia electrică, noul preț fiind echivalent sumei care ar fi plătită pentru energie dacă cărbunele ar fi adus din Rotterdam.
Alexei Kuciurenko, ministru al gospodăriei locativ-comunale a Ucrainei
„La prețul cu care poate fi cumpărat cărbunele în portul din Rotterdam, Vovk a adăugat cheltuielile de transport (livrarea la o distanță de 6,5 mii de kilometri pe mare, inclusiv transferurile portuare și feroviare) și, reieșind din această cifră abstractă, a fost majorat tariful la energia electrică”, explica, în august 2017, fostul ministru al gospodăriei locativ-comunale, Alexei Kuciurenko, care preciza că „Rotterdam+” a devenit o sursă de îmbogățire (кормушка) pentru anumite grupuri și o împovărare suplimentară pentru cetățeni, pe care o evaluează la aproape 481 de milioane de euro anual.
Iuri Nikolov, redactorul-șef portalul online „Nashi groshi” (Banii noștri, n.r.)
Implementarea metodologiei „Rotterdam+” denotă legătura evidentă dintre prima persoană în stat, Petro Poroşenko, și cel mai bogat ucrainean, oligarhul Rinat Ahmetov, susține Iuri Nikolov.
„Nu știu pentru ce plătim, pentru că în prezent nu suntem independenți la capitolul energiei electrice pe bază de cărbune, pe care o primim de la statul agresor, nu avem servicii mai bune, pur și simplu, plătim mai scump. E decizia președinției în favoarea oligarhilor”, explică Iuri Nikolov, care constată că, până în prezent, lipsește o finalitate a investigației inițiate de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei.
Arsen Avakov, Ministrul Afacerilor Interne a Ucrainei
Un caz relevant care arată că sistemul de drept nu funcționează pentru a pedepsi infracțiunile de corupție și delapidarea banilor publici e cel legat de Ministerul Afacerilor Interne. Ministrul Arsen Avakov a cumpărat mașini hibride, Mitsubishi, în valoare de un miliard de grivne sau 40 de milioane USD, în lipsa unor oferte de alternativă, deci în lipsa concurenței pentru firma câștigătoare.
„Activiștii civici au reacționat imediat, avertizând că prețurile au fost majorate cu circa 10 milioane USD, procedura nu corespunde legii, au fost admise multe încălcări și, respectiv, tenderul este ilegal. Experții Transparency International Ucraina s-au adresat către toate instituțiile de rigoare, inclusiv, la organele de drept. Autoritatea competentă să reacționeze în acest caz este Serviciul de Audit de Stat. Peste două luni, instituția a trimis un răspuns în care s-a recunoscut că au existat încălcări și că este ilegal contractul, de aceea trebuie reziliat. Doar că la șapte ore după ce Transparency International a publicat acest răspuns, Serviciul de Audit a transmis o altă scrisoare, în care a invocat că a primit o informație nouă de la Ministerul Afacerilor Interne ce denotă că contractul este legal”, precizează expertul.
Victor Nestulia, expert în achiziții publice la Tansparency International Ucraina
După declanșarea scandalului, ministrul a declarat public că a reușit să obțină o reducere în valoare de 5 mil. USD pentru contractul respectiv, deci, nu pot fi motive de nemulțumire. Victor Nestulia însă susține că prețul continuă să rămână mărit, iar pedepsit pentru acest lucru nu este nimeni până la acest moment.
Singura speranță a societății civile este Biroul Național Anticorupție, care, recent, a pornit o anchetă, solicitând acces la discuțiile telefonice de serviciu ale angajaților ministerului.
„Problema este că, în Ucraina, în anumite instituții muncesc oameni care fac parte din sistemul vechi, refuzând să accepte reformele. Unicul lucru care s-a schimbat este faptul că aceste scheme se fac deja transparent. Dacă oamenii de afaceri vor vedea și nu vor fi de acord cu aceste condiții, ei pot depune plângeri la Consiliul Antimonopol, care poate impune autoritatea să efectueze schimbări în caietul de sarcini ale achiziției”, explică Victor Nestulia.
În prezent, în Ucraina sunt peste 20 de ONG-uri care monitorizează achizițiile și semnalează încălcările.
Serviciul de Audit de Stat este instituția care monitorizează legalitatea tenderelor, aceasta, însă, nu a primit atribuțiile necesare pentru controlul asupra tenderelor, deoarece proiectul de lege care ajustează legislația se află de mai bine de jumătate de an în Rada Supremă, dar încă nu a fost aprobat.
„Probabil că deputații nu sunt interesați ca monitorizarea achizițiilor de stat să activeze eficient. Respectiv, atunci când organele de drept se adresează la Serviciul de Audit de Stat pentru consultanță în dosare care vizează legalitatea cumpărăturilor efectuate de subdiviziunile statului, instituția respectivă invocă faptul că nu are niciun fel de atribuții, deoarece proiectul de lege încă nu a fost votat. Este o lacună admisă intenționat”, afirmă Victor Nestulia.
Transparență la etapă de proiect-pilot
Un sistem transparent e-achiziții, similar celui din Ucraina, ar putea să funcționeze în R. Moldova deja începând cu anul 2018, în prezent fiind implementat la nivel de proiect-pilot. Până atunci, singurele informații disponibile pentru publicul larg sunt anunțurile cu privire la licitații, condițiile de participare, numele agenților economici care au semnat contracte cu instituțiile publice și suma contractului. În acest mod, societatea civilă este limitată în instrumentele de monitorizare a cumpărăturilor din bani publici. Mai mult, în registrul online de Achiziții Publice, etender.gov.md, nu este obligatorie publicarea datelor privind contractele de valoare mică semnate de instituțiile publice (contractele care nu depășesc suma de 3,8 mii de euro pentru bunuri și servicii și 4,7 mii de euro pentru lucrări).
Odată cu semnarea în 2014 a Acordului de Asociere cu UE, în R. Moldova a demarat procesul de reformare a sistemului de achiziții publice. În pofida reformelor enunțate de autorități, Moldova continuă să rămână una dintre țările din regiune cu cele mai multe restanțe la capitolul ajustării legislației la bunele practici europene, iar lacunele din sistem continuă să favorizeze înțelegeri de cartel și scheme de majorare a prețurilor, cauzând astfel utilizarea ineficientă a resurselor financiare ale statului.
Ilustrativ pentru situația din Moldova poate fi exemplul următor. Parcările cu plată în capitala R. Moldova urmau să fie amenajate în cadrul unui proiect finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), demarat în anul 2013. După doi ani de tergiversare, concursul public a fost câștigat de o firmă din Austria, fondată doar cu o lună înainte de a avea loc licitația, iar contractul a fost semnat de viceprimarul orașului fără a fi aprobat de consilierii locali.
La doi ani de la semnarea contractului privind amenajarea parcărilor cu plată în Chișinău, proiectul nici măcar nu a demarat, fiind pus pe brânci din start de interesele celor care ar fi trebuit să-l implementeze
În acest caz a fost deschis un dosar penal care a generat suspendarea din funcție și punerea sub învinuire a primarului de Chișinău. De asemenea, sub învinuire au fost puși viceprimarul capitalei, șeful Direcției Transport Public și Căi de Comunicație, businessmanul milionar a cărui firmă a câștigat licitația, dar și alți trei administratori de firme care au contribuit la trucarea licitației.
Igor Gamrețki, șeful Direcției Transport Public prim[ria Chișinău
S-a stabilit că în caietul de sarcini au fost majorate nejustificat cerințele față de ofertanți, astfel încât din 16 pretendenți să fie favorizată firma afiliată milionarului moldovean. Pentru a aranja licitația, șeful Direcției Transport Public, Igor Gamrețki, ar fi cerut două milioane de euro sau 26% din capitalul social al firmei care urma să fie desemnată câștigătoare, spun procurorii. Prin intermediul unui nepot de-al său din Germania, funcționarul ar fi fondat o companie în Cipru care a fost introdusă în lista acționarilor la firma care a câștigat proiectul finanțat din banii europeni. Igor Gamrețki a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare după ce și-a recunoscut în totalitate vina. Pe numele celorlalte persoane vizate în dosar încă nu există sentințe. Igor Gamrețki a declarat oamenilor legii că cele 26% urma să le împartă cu primarul capitalei, care este fostul său coleg de clasă.
Roman Chirca, expert economic
Și fondurile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină sunt gestionate netransparent, susține expertul economic Roman Chirca. „Părerea mea este că, în special, netransparența se trage din zona achizițiilor și din sistemul de supraveghere a performanței instituțiilor. Chiar dacă noua Lege a achizițiilor publice este conformă principiilor internaționale, la nivel de implementare încă este făcută ca în Moldova. De exemplu, multe state recurg la sistemul electronic anonim de participare la achizițiile publice, iar sarcina este mult mai complexă. La noi totul se concentrează pe cel mai mic preț, dar acest lucru nu înseamnă asigurarea unui minim de calitate, care nici măcar nu este descris exact. Studiile făcute de noi pe segmentul importului de medicamente au confirmat că există un suprapreț de 100 sau 150 de procente. Am stabilit acest lucru când am comparat prețurile afișate de uzina care produce medicamentul și prețul la care medicamentul este înregistrat la Agenția Medicamentului. Ceea ce se întâmplă de la intrarea în țară noi știm, însă segmentul din afară, unde intervin numeroase firme-căpușă, nu este reglementat. Delapidările au loc și în afara Moldovei”, este de părere Roman Chirca.
Sectorul achizițiilor publice a fost și rămâne una dintre cele mai atractive și facile surse de bani pentru companii. În 2016 volumul total al achizițiilor publice din Moldova, fără contractele de mică valoare, a constituit peste 358 de milioane de euro sau 5,6% din Produsul Intern Brut. Cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru construcții, lucrări de reparație, medicamente și produse petroliere.
În contextul problemelor existente, situația din domeniu a devenit și mai dramatică, atunci când mai bine de un an, din mai 2016 și până în septembrie 2017, a fost tergiversată crearea Autorității Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), unica variantă pentru agenții economici nemulțumiți de tendere fiind să apeleze la instanțele de judecată. La șefia instituției nou-formate a fost numită o persoană devotată sistemului, Viorel Moşneaga, fostul şef al Agenției pentru Achiziții Publice (AAP).
Viorel Mosneaga, șeful Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Ziarul de Gardă a scris că în timpul când acesta era șef la Agenția Achiziții Publice, firma familiei sale a câștigat licitații în valoare de 1,7 milioane de euro
Moşneaga a demisionat de la AAP la scurt timp după ce, în ianuarie 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice și ZdG au publicat o anchetă care a scos la iveală că firma familiei acestuia, Aldos Grup SRL, câștigase în decursul a doi ani licitații gestionate de instituția de stat, în valoare de aproape 1,6 milioane de euro. Cele mai bănoase tendere adjudecate de această firmă au fost contestate de către concurenţi, însă, în majoritatea cazurilor, reprezentanţii Agenţiei au respins pretenţiile agenţilor economici. Ca urmare a publicării investigaţiei, Centrul Naţional Anticorupţie s-a autosesizat şi a demarat mai multe verificări în privinţa lui Viorel Moşneaga. Urmărirea penală nu a fost însă demarată pe motiv că ofiţerii de urmărire penală nu ar fi reuşit să demonstreze că Viorel Moşneaga ar fi influenţat în vreun fel semnarea contractelor între firma surorii sale şi autoritățile contractante. CV-ul șefului instituției nou-create ridică suspiciuni privind independența și corectitudinea activității sale.
Iurie Morcotâlo, economist Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
Economistul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” din Chișinău, Iurie Morcotîlo, a subliniat în repetare rânduri că eforturile de a spori transparența și eficiența sistemului de achiziții nu sunt eficiente fără o autoritate de contestare funcțională și independentă. Expertul susține că, în lipsa unui mecanism veritabil de contestare, succesele înregistrate în ajustarea cadrului legal la prevederile europene, precum și mărirea transparenței datorită noului sistem de e-achiziții devin foarte fragile.
Ministerul Finanțelor dă asigurări că, din 2018, programul-pilot de achiziții electronice, MTender, va fi aplicat pe întreg spectrul de achiziții publice, respectiv, treptat, se va exclude hârtia din tot procesul de desfășurare a tenderelor. Experiența internațională arată că trecerea la un sistem complet electronic economisește 10-15% din bugetul anual. Până în prezent, în zece luni de pilotare a sistemului MTender, au avut loc 117 proceduri anunțate și au fost economisiți peste 16,2 mii de euro.
Agenții economici sunt pasivi și nu participă la licitații
Reforma sistemului de achiziții publice în Georgia, desfășurată în ultimii ani, a fost evaluată pozitiv de către multe organizații internaționale. Datorită schimbărilor implementate, sistemul din această țară este considerat unul dintre cele mai transparente din lume.
Până în 2010, corupția și utilizarea ineficientă a banilor din bugetul de stat constituiau elemente caracteristice tenderelor organizate în Georgia și o problemă acută a sistemului. La sfârșitul lui 2010, după demararea unui pachet de reforme, a fost modernizat și acest domeniu prin trecerea la un sistem exclusiv electronic. Au fost minimalizate riscurile de corupție.
Statisticile arată că Georgia cheltuie destul de mulți bani pentru a face cumpărături, circa 10% din PIB. În același timp, doar 18% din numărul companiilor înregistrate în Georgia participă la licitații, alte 38% nu au participat niciodată la tendere. Destul de problematice continuă a fi tenderele din domenii ca serviciile de inginerie, construcții, transport, logistică, livrarea mobilei, furnizarea produselor alimentare și băuturilor. În aceste concursuri numărul ofertanților este foarte scăzut. Rapoartele instituțiilor internaționale arată că o asemenea pasivitate a businessului este generată, inclusiv, de insuficiența resurselor umane și lipsa informațiilor despre desfășurarea tenderelor.
Nino Bakradze, jurnalistă de investigație la publicația online „iFact” din Tbilisi
Nino Bakradze, jurnalistă de investigație la publicația online „iFact” din Tbilisi, susține că, în pofida existenței unui sistem exclusiv electronic, a cunoscut cazuri care denotă că sunt suficiente metode de trucare a licitațiilor. „Guvernarea are posibilitate, prin diverse metode, cum ar fi achiziții directe, să participe la tranzacții corupte cu prieteni, rude sau parteneri de business. Sunt numeroase exemple când tenderele au fost câștigate de persoane care au făcut donații pentru partidul de la guvernare”, explică jurnalista. Bakradze vorbește și despre cazuri de fondare a unor firme cu câteva zile înainte de licitație, pentru a câștiga contracte cu statul. O altă schemă, bine cunoscută atât în R. Moldova, cât și în Ucraina, e cea de ajustare a condițiilor de participare pe principiile unui anumit agent economic. Se întâmplă ca organele de drept să inițieze anchete după ce în presă sunt deconspirate legături tenebre, dar, subliniază jurnalista, de cele mai multe ori dosarele sunt pornite de actuala guvernare pe numele foștilor oameni din sistem, care au făcut parte din regimul lui Mihail Saakașvili. Asemeni situației din celelalte două țări, demnitarii de rang înalt din Georgia, fideli partidului de la guvernare, „Visul Georgian”, condus de oligarhul Bidzina Ivanişvili, nu sunt vizați în investigațiile oamenilor legii.
oligarhul Bidzina Ivanishvili
În centrul vechi al orașului Tbilisi este construit un hotel cu zece etaje care, potrivit presei de investigație, aparține prin intermediari oligarhului Bidzina Ivanishvili
Unul dintre ultimele cele mai „haioase” dosare care ilustrează cum, în pofida transparenței, tenderele continuă a fi fraudate, iar vinovații scapă de pedepse din cauza justiției defecte, este cel care se referă la ministrul Educației, Alexandre Jejelava.
Alexandre Jejelava, ministrul Educației
Natia Koberidze, jurnalistă, reprezentantă a comitetului național „International Press Institute” din Georgia, spune că firma soției lui Alexandre Jejelava a câștigat un tender, fără concurs, în valoare de 300 de mii de dolari cu ministerul.
Natia Koberidze, jurnalistă freelancer, reprezentantă a comitetului național „International Press Institute” din Georgia
„Evident că pe Jejelava nimeni nu o să-l condamne la închisoare și nu o să-l pedepsească, pentru că o mână spală pe alta. Funcționarii de rang înalt au de la Bidzina Ivanişvili carte albă pentru a fura din buget”, menționează Natia Koberidze.
Presa independentă, cum ar fi „Monitor Studio”, a dezvăluit numeroase scheme și ilegalități ale actualei guvernări, doar că, la fel ca și în Moldova, lipsesc reacțiile autorităților. Mai mult, chiar dacă sunt bănuieli rezonabile precum că un anumit demnitar ar gestiona din umbră o afacere, oamenii legii refuză să investigheze astfel de relații, invocând că, oficial, pe numele acelei persoane nu figurează vreo firmă.
Nana Biganişvili, redactoră-șefă „Monitor Studio”
Nana Biganişvili, redactoră-șefă „Monitor Studio”, spune că firma deputatului din majoritatea parlamentară, Ioseb Makrakhidze, a câștigat un tender de 6,2 milioane de euro. „Am realizat o emisiune. Și el ne-a spus despre asta într-un interviu: „Îmi permit!”. Legea noastră-i așa”, punctează Nana Biganişvili, precizând că lucrurile nu vor evolua atâta timp cât instituția care monitorizarea tenderele nu va fi independentă și eficientă.
Cu un grad mai mare sau mai mic de transparență la efectuarea cumpărăturilor din bani publici, cele trei țări continuă să piardă resurse și credibilitate din cauza unor tranzacții dubioase, a relațiilor tenebre și a corupției. Deseori, astfel de ilegalități sunt comise cu acordul guvernărilor, care blochează activitatea instituțiilor de control sau care influențează politic organele de drept în cazul anchetelor penale.
„Să scoți la iveală și să mediatizezi asemenea fapte are rost, pentru că uneori informația poate ajunge la timpul și locul potrivit sau la omul care poate să schimbe ceva. Ar fi greșit să spun că după asemenea articole care denotă delapidarea banilor publici se schimbă ceva radical. Este un proces de lungă durată”, concluzionează jurnalista Nino Bakradze.