Viljiandi, simbol național

Cu vestigii istorice bine păstrate  şi  oameni care se implică activ în viaţa socială şi culturală a localităţii. Aşa este cunoscut în Estonia  oraşul Viljiandi. Castelul medieval a devenit  un simbol national încă de pe timpurile când aici îşi desfăşurau activităţile comerciale negustorii din vestul şi estul Europei. 

Renovat din temelie, acum castelul este o bijuterie arhitecturală şi un centru regional de cultură ce găzduieşte cele mai importante evenimente din domeniu. De dragul acestui castel Kairi Leivo a renunţat la cariera de diplomat şi la viaţa metropolitan. A acceptat funcţia de director după ce a descoperit în Viljiandi oameni care au, ca şi ea, aceeaşi pasiune pentru cântec.

Acest centru de cultură  mi-a schimbat viaţa. Am întâlnit  aici oameni iubitori de muzică aşa ca şi mine. Sunt din Setuma, nu aveam nici o legătură cu Viljandi. Am studii superioare,  cum să vin în Viliandi, mă întrebam. Dar a apărut aşa, un fir care m-a atras şi după mulţi ani de lucru  în misiuni diplomatice, apoi şi la teatru am ajuns aici şi nu regret ”.

După aderarea Estoniei la UE castelul a fost renovat şi transformat într-un centru de agrement de toată admiraţia. Lucrările s-au  făcut cu respectarea celor mai exigente cerinţe tehnice de restaurare, încât e greu să crezi că aceşti pereţi au sute de ani.  Reconstrucţia a costat milioane de euro, sume venite în mare parte prin proiecte din fonduri europene şi co-finanţare din bugetul local şi cel de stat.  Centrul de muzică găzduieşte o mare parte din tezaurul cultural din regiune. Aici lucrurile vechi sunt armonizate cu cele noi. De o mare popularitate se bucură  cărţile digitalizate, sălile de dans, de cinema şi cele de computer, unde oamenii vin  să-şi ocupe timpul cu activităţi culturale.

O lecţie de kantel de la Kairi Leivo a luat şi Tatiana Pantelei,  jurnalistă din Moldova, aflată  într-o vizită de studiu în Estonia.

 

În perioada de tranziţie  a  Estoniei, mulţi oameni preferau să plece din sate şi comune. De atunci o parte din instituţiile sociale nu au mai funcţionat.

În cei  11 ani de la aderarea Estoniei la UE s-au făcut investiţii mari  în infrastructura localităţilor mici, iar acest lucru începe să fie apreciat de oameni.

  Dezvoltarea satelor se face cu scopul de a le crea oamenilor condiţii mai bune de muncă şi de trai, susţine adjunctul  Departamentului pentru Securitate alimentară  din Estonia.

Oamenii mari se pot realiza şi în localităţile mici. De acest lucru ne-a convins Kairi Leivo, omul cu o bogată experienţă de muncă în domeniul diplomaţiei, care acum locuieşte în orăşelul Viljiandi. iar ca să nu uite cele opt limbi pe care le vorbeşte fluent: suedeza, rusa, engleza, norvegiana, daneza, franceza  şi esperanto, traduce şi scrie  cărţi.

dacă este un oraş unde putem lucra trebuie să avem şi unde ne odihni. Fără cultură viaţa e pe jumătate trăită”.

Sub auspiciile Centrului cultural din Viljiandi  în Estonia se desfăşoară cel mai vechi festival de muzică tradiţională din ţările nordice.

Ajuns la cea de-a 23-ea ediţie, festivalul adună în patru zile peste o sută de mii de oameni. Acesta este un număr impresionant pentru Viljiandi, care are 18 mii de locuitori. Prin amploare, diversitate de genuri muzicale şi tradiţii populare prezentate de participanţi din zeci de ţări, evenimentul cultural este un adevărat test de management pentru autorităţi. În Estonia se spune  că festivalul a devenit o unitate de măsură: dacă a trecut festivalul, înseamnă că a trecut anul.

Centrul Estonian de cultură tradiţională  a fost deschis în  2008. Tot atunci oraşului Viljandi i s-a conferit titlul de “Comoara necunoscută a Estoniei” în cadrul Proiectului  “Destinaţii  Europene de Excelenţă”.  Localitatea a devenit un loc preferat de turişti, care au ocazia să se odihnească într-un mod original prin participarea la evenimente culturale de amploare. Anual în Viljiandi se desfăşoară peste o sută de festivaluri de muzică şi dans.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.