Agenţii economici din raionul Şoldăneşti sunt dezamăgiţi privind dezvoltarea oieritul. Ei se plâng că nu au unde să-şi realizeze marfa. Şi dacă brânza o mai vând, lâna şi pielicelele nu sunt solicitate deloc. În același timp, specialiştii din Chișinău în zootehnie dau asigurări că oieritul este o ocupaţie care are viitor în Republica Moldova.
Gustul brânzei de oi devine „amar” pentru unii producători din raionul Şoldăneşti. Păstoritul le solicită răbdare, timp şi surse financiare. Chiar şi cei mai pasionaţi de această meserie se confruntă cu dificultăţi. Spre exemplu, Liuba Ursu, întreprinzătoare din satul Alcedar, spune că are 200 de oi, dar nu are unde să-şi vândă produsele obţinute.
O altă problemă a ciobenilor din raionul Şoldăneşti ține de crearea condiţiilor corespunzătoare pentru oi. Potrivit zootehnicienilor, ovinele au nevoie de o îngrijire deosebită, în comparaţie cu alte cornute. Întâi de toate este nevoie de nutreţuri şi furaje speciale.
Majoritatea oierilor din raion au grijă să respecte toate condiţiile de îngrijire a animalelor. Agenţii economici au stâne, amplasate în afara localităţii. Tot ei au grijă ca bârsanele să fie sănătoase. Savanții care se ocupă de studiul acestei ramure din agricultură au menţionat pentru Impuls TV că păstoritul, în ţara noastră, are viitor.
Potrivit informaţiilor oferite la direcţia raională agricultură şi alimentaţie, în raionul Şoldăneşti sunt peste 8 mii de ovine. Majoritatea animalelor sunt aduse de peste hotarele ţării.