Experiența spaniolă la procesarea zarzavatelor, aplicată la Telenești

Istorii de succes 

Ilie Verdeș, de la Chițcanii-Vechi, pionerul post-procesării zarzavatelor

În timpul de la urmă, de rând cu legumele și fructele aduse din străinătate, în rețelele comerciale din țară și-a făcut făcut apariția și producția autohtonă. Și zarzavatele moldovenești sunt calibrate și ambalate în caserole sau pungi de plastic. De menționat că furnizor al acestei producții este un agent economic cu reședință la Chițcani, raionul Teleneșrti. Inițiatorul și gospodarul acestei întreprinderi este Ilie Verdeș, un bărbat de 40 de ani, chițcănean de origine. El a absolvit facultatea de geografie, dar nu a dovedit să-și aplice cunoștințele în școală. Pentru a-și iniția o afacere, a plecat la munci în străinătate.

În spațiile unei săli, unde anterior se jucau nunți, Ilie a instalat linii de ambalare a produselor agricole. Astfel, ceapa verde, leușteanul, țelina verde, altă producie agricolă sunt ambalate corespunzător și aranjate în cutii de carton. În plus, mai mulți oameni din partea locului și-au găsit surse pentru existență.

”În 2004-2010 adică după absolvirea facultății am fost în Spania  spre a face un ban să mă văd ridicat pe picioare. M-am convins că bani se face nu mai ușor decât  acasă. Acolo unde am muncit  m-am  familiarizat  cu ambalarea produselor agricole iată de ce la revenirea la baștină știam deja că von ocupa anume această nișă. Inițial am dorit să punem pe piața zatzavaturi spaniole dar  ca înadins  pe piața noastră au apărut produse turcești care erau mai eftine, astfel nu rezistam concurenței” – ne spune Ilie.

Creșterea legumelor este pentru chițcăneni o preocupare seculară. Răutul, care curce prin preajma satului,  este împânzit cu dispozitive de irigare. Astfel gospodarii aduceau vlaga până la vadurile cu legume. În special, cei de la Chițcani cultivau morcov, pătrungel, ceapă și țelină și în condiții de secetă. Colectivizarea sovietică n-a schimbat modul de viață al sătenilor, care aprovizionau cu produsele lor populația din Chișinău, Bălții și alte orașe din apropiere. Ilie Verdeș a muncit de mic la grădină. Asta i-a permis șă însușească toate procedurile de creștere și desfacere a producției agricole. Și el psarticipa la toate lucrările de la sădit, semănat și plivit până la comercializare produselor la piață.

”Am început în anul 2013. Vă spuneam că  initial aduceam  produse din Spania și le ambalam aici dar am simțit  că nu vom rezista concurenței cu produsele de origine turcă  prezente mai demult pe piață. Am început să procesăm produsele  crescute  îngrădina noastră, apoi am început să procurăm de la consăteni  și din satele vecine. În anul trecut când producție   la noi nu mai era am procurat de dincolo de Chișinău astfel o aduceam aici, o ambalam ca ulterior s-o ducem din nou la Chișinău.Mai tinem cont de faptul că la noi  în sat  și raion creștem praz, țelină, pătrungel dar alte  legume, să zicem ridichea timpurie crește în altă parte.  Astfel o aducem de acolo și o procesăm la noi  la Chițcani. Folosim un termen nou – continuitatea livrărilor. Adică livrăm conform contractului pe parcursul întregului an. Dacă stocurile  la noi se epuizează –importăm. Contractele sunt destul de  dure astfel trebuie să ținem pasul” – ne spune Ilie.

Ilie Verdeș este exemplul producătorului care nu se aseamănă deloc cu cel care a activat 20-30 ani în urmă. Actualmente, sunt utilizate tehnologii informaționale. Însuși procesul post-cultivare a produselor agricole a devenit cel mai important. Între timp, piața legumelor și zarzavaturilor este în dezvoltare. Potrivit unor studii, numai pe parcursul anilor 2018-2020, consumul de salată s-a triplat.

Societatea nu  are probleme în ce privește achitarea impozitelor și taxelor: acestea sunt plătite la timp. Mai mult, se poate întâmpla ca inspectorul fiscal să-i roage să achite aceste plăți în avans.

Ilie regretă că statul nu poate asigura o protecție precum o are producătorul spaniol:

”Acolo producătorul  este ghidat la nivel national de niște asociații de  producători dar și de minisiterul agriculturii  să  respecte niște cote la producerea unor denumiri  astfel  acolo nici odată nu vor cultiva toți varză în anul anterior a  fost unul favorabil pentru acestă cultură.  Aci, în Moldova de regulă cresc  mii tone de varză care nu le pot vinde. Adică țăranul nostru rămâne cu problemele lui dar i se mai adaugă și altele”, remarcă Ilie Verdeș.

Ilie ne-a recunoscut că nu se teme de concurență. Întâi de toate, pătrungelul, leușteanul, ceapă verde nu pot fi aduse în străinătate deoarece în timpul transportării pierd din calitate. În deosebi, acestea sunt compromise de ghiața care le-ar asigura integritatea, dar, de fapt, le compromite calitatea. Astfel, acestea sunt crescute și ambalate în țară. O soluție ar fi și creșterea tuturor produselor proprii, încât să nu depindă de furnizorii de materie primă.  Pentru a lucra doar cu producția proprie este nevoie de investiții impunătoare. Asta pe motiv că ar fi necesar de implementat tehnologii noi.

Acest material apare în cadrul unui proiect sponsorizat de Fundația “Thomson Reuters” ca parte a Asistenței pentru mass-media independentă din statele Parteneriatului Estic, care este finanțat de Biroul pentru Dezvoltare, Comunitate și Dezvoltare al Regatului Unit.

 

Ion Cernei: text

Victor Sofronii: video si foto

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.