Valeriu CLAPON, albinarul din satul Glingeni, raionul Șoldănești; verifică stupii
Miere tot mai puțină, dar probleme tot mai mari. Dragostea față de insectele aurii şi ambiţia îi fac pe apicultorii din Șoldănești să reziste în fața obstacolelor. Ei trăiesc cu ideea de a-și vinde mierea pe piața europeana. Deocamdată, însă, abia de reușesc să-și vândă marfa pe piața internă, la prețuri derizorii.
Valeriu Clapon din satul Gligeni, Șoldănești, este unul din albinarii din regiune. Cu câțiva ani în urmă, bărbatul a revenit de la muncă din străinătate şi s-a dedicat pasiunii pentru albine. La început, avea doar doi stupi. Acum are peste 50 de familii.
Valeriu CLAPON, albinarul din satul Glingeni, raionul Șoldănești:
Cu serviciul eram în Chișinău și gândindu-mă să-mi fac ceva frumos acasă, nu aș vrea să țin vacă. Aș vrea să țin altceva. – Chiar de la stupii eștea am și început: primul și al doilea.
Pentru a înțelege mai bine albinăritul, a luat lecții de la prisăcari cu stagiu din localitate.
Valeriu CLAPON, albinarul din satul Glingeni, raionul Șoldănești:
Nu știu dacă mierea are preț. Este cel mai bun medicament pentru organismul omului. Dacă ar folosi permanent fiecare produsul pe care îl face albina, cred că nu ar avea nevoie de medicamente.
Reporter: Pe Dvs. V-a ajutat?
Valeriu Clapon: M-a ajutat.
Reporter: Ce consumați?
Valeriu Clapon: Tot, începând de la miere, polen, propoliusul. Propoliusul este cel mai bun antibiotic pentru organismul omului. Eu mă simt bine. De prin 2007, eu nu știu ce înseamnă temperatură, gripă.
Pentru a-și spori volumul producției, gospodarul a făcut rost și de alte specii de albine, mai productive.
Valeriu CLAPON, albinarul din satul Glingeni, raionul Șoldănești:
Am investit bani bunișori. să vă spun acum suma precisă, trebuie să mă uit în facturi. Dar după câte îmi amintesc – sunt peste 200 mii de lei investiți.
Pentru a-şi putea vinde producția legal, Valeriu Clapon și-a înregistrat afacerea. A trebuit să bată, însă, pe la ușile mai multor demnitari, pentru a-și legaliza afacerea.
Valeriu CLAPON, albinarul din satul Glingeni, raionul Șoldănești:
Reporter: V-ați confruntat cu dificultăți atunci, când v-ați înregistrat?
Valeriu Clapon: Oooo. Cu multe. Până am câștigat autorizația, în primul și în primul rând. Chiar și cu actele din primărie. Aici mi se dădeau un fel de documente, ajungeam la Inspectoratul Fiscal acolo spuneau că trebuie altele. Nu mai țin minte precis, dar foarte multe drumuri am făcut.
Recent, Valeriu Clapon a fost ales președinte al Asociației apicultorilor din raionul Șoldănești. Acum, este în căutarea soluțiilor, pentru a le ușura munca celorlalți albinari.
La Gligeni, numărul apicultorilor este în creștere. Unul dintre aceștia este Boris Volontir. L-am găsit la stupina sa, amplasată în preajma livezii. Aici, albinele se simt în largul lor. În momentul vizitei, insectele erau agitate, deoarece bătea vântul. Insectelor nu le place vântul.
Boris VOLONTIR, albinarul din satul Glingeni, raionul Șoldănești:
Primul roi l-am găsit în pădure. L-am luat fără mască. Am fost cu nănașu. Și el m-a învățat. Când am dat să scot roiul, nașul m-a întrebat unde e masca. Atunci mi-a și zis că atunci avea el să vadă dacă voi mânca eu miere. Eram în cămașă cu mâneca scurtă și albinele m-au încăierat, și nu am luat niciun ghimp. Și iată așa am început.
Reporter: Câți ani aveați atunci?
Boris Volontir: Vreo 28-30.
Ca și ceilalți apicultorii din Șoldănești, Boris Volontir este îngrijorat de soarta albinarilor. Prisăcarul ne-a spus că, deși, mierea produsă de albinele lui este calitativă, el nu crede că aceasta ar putea ajunge pe piața europeană.
Boris VOLONTIR, albinarul din satul Glingeni, raionul Șoldănești:
Sunt firme care procură mierea. Chestia este că nu noi dictăm. Cu toate că noi muncim – ne dictează ei.
aglomerație a ușa stupului: umele albine vin, altele pleacă în câmp
Cei de la raion cred că depășirea problemelor apicultorilor ar fi posibilă prin consolidarea rândurilor apicultorilor.
Andrei Muțuțchi, șeful Direcției agricultură, raionul Șoldănești:
Sperăm că această îndeletnicie va progresa în viitor, cu toate că se simte o necorectitudine ce ține de realizarea mierii, ținând cont de faptul că intermediarii iau mierea la prețuri mizere. Produsul poliflor este preluat la prețul de 30 lei/kg, iar cel de salcâm – 60-70 lei/kg, pe când intermediarii le vând pe piață la prețuri mult mai avantajoase. Practic, tot profitul le revine intermediarilor.
De aceeași părere sunt și funcționarii din capitală.
Ion Maxim, președintele Asociației naționale a apicultorilor din Republica Moldova:
Mierea din Republica Moldova pe piața europeană are acces nelimitat. Republica Moldova nu are o cotă de piața europeană privind exporturile. Să dea Domnul noi să avem miere, că europenii ne-o primesc pe toată. Ei ne pun condiții ca noi pe tot parcursul, începând cu luna ianuarie și până în decembrie, noi trebuie să avem loturi de până la 60 de tone care să fie toată omogenă, de aceiași calitate. La momentul de față noi nu avem așa posibilități.
Potrivit statisticilor oficiale, în raionul Șoldănești sunt peste 50 de apicultori care au mai mult de zece stupi. Deși, condițiile climaterice din acest an sunt nefavorabile, albinarii dau asigurări că vor obţine o miere calitativă în volume suficiente.
E caniculă și albinele vor apă
Autori: Tatiana VRĂJITORU și Victor SOFRONII