MOLDOVA+ Strâmtorat acasă de restricții la export, și-a mutat afacerea cu lemn în România

 

Iurie Cernalevschi și-a deschis acum cinci ani o întreprindere de prelucrare a lemnului în satul natal Şestaci, din raionul Şoldănești. Vindea peste hotare inclusiv produse din rumegușul rezultat. Interdicția la exportul masei lemnoase impusă de Guvern anul trecut i-a afectat businessul și l-a făcut să pornească o afacere similară în România.

Pasionat de cioplitul în lemn, acum câțiva ani Iurie Cernalevschi a început să meșterească la comandă mobilă, scrâncioburi, sicrie, cruci, diferite obiecte de uz casnic. Lucra singur și totul mergea ca pe roate. A înțeles că pasiunea pentru acest meșteșug îi poate aduce venituri frumoase, așa că şi-a făcut din asta o afacere în sat, implicând toată familia. Pe parcursul celor cinci ani de activitate, Iurie Cernalevschi a angajat și zece consăteni. Aceştia aveau un loc de muncă stabil şi un salariu decent.

Iurie Cernalevschi, om de afaceri, satul Șestaci raionul Șoldănești

 

Obiecte produse de echipa lui Iurie Cernalevschii, satul Șestaci raionul Șoldănești

 

În mai anul trecut, Guvernul a aprobat o hotărâre privind sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă din Republica Moldova. Iurie Cernalevschi s-a pomenit în situaţia că nu-și mai poate vinde peste hotare marfa.

Iurie Cernalevschi, om de afaceri, satul Șestaci raionul Șoldănești

 

Greutățile neprevăzute nu l-au făcut însă să renunțe la business. Doar că a decis că în România condițiile sunt mai prielnice pentru afacerea sa, așa că a plecat să facă mobilă de calitate în țara vecină. Din România, spune întreprinzătorul, își va exporta marfa nu doar în Italia, Germania şi Polonia, cum o făcea anterior, dar şi în alte ţări din Europa.

Iurie Cernalevschi, om de afaceri, satul Șestaci raionul Șoldănești

 

Obiecte produse de echipa lui Iurie Cernalevschii, satul Șestaci raionul Șoldănești

 

Meşteri cu mâini de aur sunt zeci în raionul Şoldăneşti, inclusiv dintre acei care pricep să cioplească lemnul şi să creeze adevărate obiecte de artă. Nu toţi însă se gândesc să-şi deschidă o afacere în domeniu. Unii nu au bani, iar altora le este frică de taxele, în opinia lor, prea mari, care trebuie plătite statului. Un exemplu elocvent sunt fraţii Valentin și Ion Colin din satul Pohoarna. Muncesc în atelier de-o viață, iar casele lor sunt .e când se țin minte Toată viaţa ei şi-au petrecut-o în atelier. Casele lor sunt căptuşite cu diverse obiecte din lemn.

 

Valentin Colin, meșter popular, satul Pohoarna raionul Șoldănești

 

 

Obiecte produse de Valentin Colin, meșter popular, satul Pohoarna raionul Șoldănești

 

Alt iscusit cioplitor în lemn este Teofil Chirău din satul Chipeşca. Bărbatul a muncit toată viața în gospodăria agricolă din localitate. Cioplitul în lemn, însă, a fost mereu marea lui pasiune. Cu timpul, meşterul şi-a construit un atelier, unde îşi petrece tot timpul liber. A decorat cu obiecte din lemn gospodăria sa și pe cele ale rudelor. Obiectele pe care le face sunt căutate și de consăteni, dar el nu se încumetă să-şi deschidă o afacere, pentru că ar fi prea complicat, spune bărbatul.

Teofil Chirău, meșter popular, satul Chipeșca raionul Șoldănești

Potrivit datelor oficiale, acum cinci ani, în raionul Șoldănești erau înregistrați peste 19.000 de agenți economici, inclusiv aproximativ 10.000 de gospodării țărănești. La începutul anului curent, în raion erau 9.200 de agenți economici, dintre care peste 8.000 sunt gospodării țărănești și vreo 300 sunt întreprinderi individuale. Din cei 9.000 de agenți economici înregistrați, doar circa 1.000 desfățoara diverse activități.

Autori: 

Tatiana VRĂJITORU și Victor SOFRONII

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.