Peter Michalko, ambasadorul UE: Mass-media liberă este pilonul unei societăţi democratice

Presa din Republica Moldova a devenit periculoasă. E chiar mai periculoasă decât utilă. Pe cât de captivantă este, poate fi folosită ca mecanism de manipulare. O problemă a presei din Moldova este şi dispariţia cotidianelor, dar şi ponderea publicaţiilor în limba rusă. Îngrijorările au fost formulate în cadrul celei de-a treia ediţii a Forumului Mass-Media 2017, care a avut loc la 14-15 noiembrie.

Prezent la eveniment, ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko, a declarat că, acum opt ani, când a mai fost în Republica Moldova, obişnuia să citească cotidianul în fiecare dimineaţă. La revenirea în ţară, a avut marea dezamăgire să nu mai găsească cotidiane în chioşcurile din capitală. Oficialul european spune că oamenii doresc să aibă acces la informaţie în diferite forme şi este important să existe atât scrisă, cât şi online, radio sau TV.

Mass-media liberă este pilonul unei societăţi democratice, susţine ambasadorul UE, iar Uniunea Europeană oferă mult suport pentru dezvoltarea presei din Moldova. „Cunoaştem situaţia economică dificilă a mass-media din Moldova şi de aceea spunem că este foarte important pluralismul. De asemenea, este important ca mass-media să nu fie un număr static de ziare, posturi radio, dar să existe mereu noi oferte pe piaţa media, un proces continuu de oferte pentru populaţie”, a spus Peter Michalko.

Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Julia Monar, a menţionat că a rămas şi ea surprinsă că în Moldova nu mai există un cotidian. Surprinsă este şi de faptul că doar circa 20% din moldoveni obişnuiesc să citească ziare. În Germania ponderea cititorilor de ziare este de 45%. O altă observaţie a diplomatului german asupra presei din Moldova este că, deşi presa scrisă nu este foarte atrăgătoare, posturile radio şi cele de televiziune sunt surse puternice de informare. Julia Monar a mai spus că este nevoie de transparenţă şi libertate în domeniul mass-media.

Ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova, Stella Ronner-Grubacic, a notat că cea mai mare provocare a presei din Republica Moldova este dominaţia limbii ruse. La fel, lipsa încrederii în jurnalişti împiedică îndreptarea societăţii spre calea democratizării ţării. Ambasadoarea a subliniat că Olanda va continua să susţină Moldova pe calea democraţiei şi a unui jurnalism independent.

 

Prezent la eveniment, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că presa nu trebuie să servească pe cineva anume, dar trebuie să servească adevărul, libertatea de gândire şi de alegere. Presa trebuie să fie în serviciul societăţii. Şeful legislativului a precizat că în ultimul timp observă o lipsă de solidaritate în mediul jurnalistic şi în dialogul cu autorităţile. Andrian Candu a menţionat deschiderea Parlamentului pentru propuneri din partea breslei jurnalistice, dar şi a experţilor, pentru dezvoltarea presei locale.

Peste 170 de invitaţi: jurnalişti, ambasadori şi experţi în domeniul mass-media au participat pe parcursul a două zile la Forumul Mass-Media 2017, la Chişinău. Provocările jurnalismului din Republica Moldova, dar şi soluţiile pentru o presă liberă au fost discutate în cadrul mai multor ateliere tematice la care au participat experţi din Germania, SUA, Polonia, Israel, România și Rusia.

”Adevărul”

Imagini: Victor Sofronii

Lasă un răspuns