Moldova a implementat doar o parte din reformele impuse de Uniunea Europeană. De această părere sunt reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă de la Bruxelles, care și-au expus opinia dată în cadrul unei vizite de studiu a unui grup de jurnaliști în capitala culturală a UE. Totodată, europenii sunt de părere că guvernarea de la Chișinău mimează dorința de integrare europeană. La Bruxelles, ni s-a spus că situația din Moldova îi îngrijorează.
Țara noastră și-a asumat mai multe responsabilități, dar pe care nu le îndeplinește. Aceste obligativități sunt stipulate în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, semnat în iunie 2014. În acest tratat cuprinzător este stipulat că una din priorități este alinierea țării noastre la normele și standardele UE. Printre acestea se numără și respectarea drepturilor oamenilor. La acest capitol, susțin cei de la Bruxelles, Moldova are rezerve mari. Exemple ar fi ședințele de judecată din dosarele în care figurează Vlad Filat și Veceaslav Platon, care au avut loc cu ușile închise.
O altă restanță pe care o are țara noastră față de Uniunea Europenă este lupta ineficientă cu corupția. În opinia reprezentanților Serviciului European de Acțiune Externă, succesul politicii anticorupție este o condiție pentru viitorul economic al Republicii Moldova.
Referindu-se la politica internă a Republicii Moldova, oficialii de la Bruxelles au menționat că Moldova nu s-ar confrunta cu atâtea probleme, dacă cei din vârful piramidei ar fi mai fermi în acțiuni. Apropo, europenii cred că cel mai influent președinte al Moldovei a fost Vladimir Voronin. În opinia celor din Belgia, anume pe timpul conducerii lui Voronin, Moldova a înregistrat succese pe planul social-economic.
Totuși, cetățenii republicii au avut a câștiga în urma semnării Acordului de Asociere. Grație suportului considerabil al Uniunii Europene a fost posibilă liberalizarea regimului de vize cu UE pentru cătățenii Republicii Moldova. Drept urmare, moldovenii, care dețin pașapoarte biometrice, pot călători liber în țările spațiului Schengen. Potrivit statisticii oficiale, la sfârșitul anului 2015, aproape un milion și jumătate de moldoveni dețineau pașapoarte biometrice. În plus, și locuitorii din stânga Nistrului au avut posibilitatea să beneficieze de liberalizarea regimului de vize. În perioada menționată, aproape 20% din populația din Transnistria și-a perfectat pașapoarte biometrice.
Valentina Purcel, stabilită în Belgia
Moldovenii stabiliţi în Belgia spun că regimul liberalizat de vize le-a oferit posibilitatea să circule mai uşor în spaţiul european. Cu toate acestea, pentru a-şi găsi un loc de muncă şi a se stabili cu traiul în Belgia, ei şi-au perfectat paşapoarte româneşti.
Valentina Purcel: „M-am stabilit în Belgia deoarece aici mi-am gasit de munca în domeniul dorit. De acasă am pornit pe un contract de munca oferit de o organizaţie belgiană. Mizez mai mult pe statutul de cetăţean român, căci este mai uşor şi sunt mai puţine bătăi de cap. Anterior, am avut beneficiile de a circula liber, ca turist, cu paşaportul moldovenesc doar în unele ţări europene. Oricum, în orice situaţie, mă prezint ca originar din RM cu cetăţenie dublă şi cred că această abordare este cea mai corectă”.
Cristina Ţurcanu:
„Sunt studenta în anul II şi fac facultate cu frecvenţă redusă pentru a avea posibilitatea de a câştiga un ban. Or, după cum se știe, la noi în Moldova studenților, tineretului în general, li se pun piedici și nu sunt lăsați să-și faca viitorul. Tinerii nu sunt încurajați și oriunde te-ai duce se cere o experienţă de lucru. Aici, se pune întrebarea unde să acumuleze studentul experienţă dacă bat la uşe și sunt închise. Fiind din această categorie, mi-am redobândit cetățenia română și am plecat peste hotare pentru a câştiga. În Europa, cu pașaportul moldovenesc, absolut nimeni nici nu se uita la tine. Din start, ești întrebat ce pașaport ai. În Belgia am ajuns din propria dorința deoarece nevoile de la baștină mă împovărase”.
Datele statistice arată că în aproape jumătate de milion de moldoveni au călătorit fără vize în UE, în țările europene. Se estimează că liberalizarea regimului de vize a favorizat economisirea a 14 milioane de euro, care ar fi fost cheltuite pentru vize.
Natalia ROTARI