În anul 2015 în total 34 de persoane au fost condamnate la închisoare cu executare pentru infracțiuni de corupție, arată datele Procuraturii Generale. Numărul este mai mare decât cel înregistrat în 2014. Atunci au fost condamnate cu executare 19 persoane. În pofida acestei creșteri, avocatul Vladislav Gribincea constată că rata de achitare a persoanelor acuzate de acte de corupție a fost anul trecut de 10 %, mult mai mare decât media de achitare pe cauze penale. Potrivit lui, pe dosarele de corupție, sentințe de achitare au fost pronunțate de trei ori mai des.
În total, instanțele din Republica Moldova au pronunțat anul trecut sentințe de condamnare în privința a 197 de persoane. Doar că majoritatea dintre ele s-au ales cu pedepse «ușoare», adică au fost amendate sau condamnate la închisoare cu suspendare.
«Deşi numărul de 34 persoane condamnate la închisoare cu executare de către instanţele de fond şi 6 persoane de către instanţa de apel pare a fi mic comparativ cu numărul total de 197 persoane, considerăm acest indice realizat ca o tendinţă pozitivă a practicii punitive», declară adjunctul interimar al procurorului Procuraturii Anticorupţie, Eduard Varzar. La rândul său, președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, spune că cea mai mare parte a dosarelor investigate de procurori se referă totuși la mica corupție, iar una dintre principalele concluzii care pot fi trase este că rata de achitare a persoanelor acuzate de infracțiuni de corupție este mare.
Vladislav Gribincea: «În cauze de corupție persoanele sunt achitate de 3 ori mai des decât în celelalte cauze»
«Observ că este totuși o tendință de creștere a ratei de condamnare a persoanelor. Totuși, rata de achitare este în jur de 10 % în anul 2015. Pare a fi «măricică» față de rata medie de achitare per sistem, care este de 2,5% — 3%. Adică în cauze de corupție se achită de 3 ori mai des decât în celelalte cauze. Asta tot ar trebui să vorbească despre calitatea activității procurorilor și CNA. Un alt moment este natura sancțiunilor aplicate de judecători», a comentat datele Vladislav Gribincea.
Atât procurorul Eduard Varzar, cât juristul Vladislav Gribincea, constată o tendință de înăsprire a sancțiunilor aplicate pentru cazuri de corupție, exprimată inclusiv prin creșterea ponderii numărului de persoane condamnate real la închisoare și scăderea numărului de sentințe de liberare de la răspunderea penală și tragerea la răspundere convențională. Un alt alt rezultat considerat pozitiv de ambele părți este faptul că au început să fie instrumentate dosare pe numele procurorilor și judecătorilor. Potrivit Centrului de Resurse Juridice, până în anul 2012 nu fusese pornita nicio cauză penală de acest fel.
Au început să apară dosare penale pe numele judecătorilor
Potrivit lui Eduard Varzar, în anul 2015 Curtea Supremă a examinat două dosare pe infracțiuni de corupție pe numele a doi judecători, iar instanțele de apel — altele două. La acestea se adaugă alte 7 dosare care se examinează în prezent în prima instanță.
«În instanţele de fond la moment se examinează 7 cauze penale în privinţa a 5 magistraţi: 3 cauze conexate într-o procedură unică în privinţa unui judecător al judecătoriei Căuşeni pentru corupere pasivă şi pronunţarea încheierii judecătoreşti ilegale; 1 cauză în privinţa unui judecător al judecătoriei Orhei pentru pronunţarea încheierii judecătoreşti ilegale; 2 cauze penale pentru corupere pasivă în privinţa unui judecător al judecătoriei Anenii Noi şi, respectiv, în privinţa unui preşedinte al Judecătoriei Glodeni şi o cauză în privinţa judecătorului Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, care, fiind parte a unui grup criminal organizat, împreună cu persoane publice din cadrul instanţelor de judecată şi şi alte persoane au comis un şir de infracţiuni de depăşire a atribuţiilor de serviciu, fals în actele publice şi pronunţarea unor hotărâri şi încheieri contrare legii, exprimate prin falsificarea unor procese civile, deposedînd administraţia locală a mun. Chişinău de un şir de terenuri cu suprafaţa totală de circa 19 ha», spune Eduard Varzar.
Vlad Gribincea: «Cât timp încrederea în instituțiile statului este foarte mică, trebuie să avem sancțiuni foarte dure aplicate în practică pentru infracțiuni de corupție»
Președintele CRJRM, Vlad Gribincea, deși acceptă că puținele condamnări este totuși un început, este de părere că, deși fiecare cauză este individuală, sancțiunile aplicate trebuie să aibă efect descurajator pentru restul persoanelor cu funcții publice.
«Vă închipuiți că dacă, de exemplu, o persoană a comis infracțiunea și a obținut foloase de milioane și i se aplică o amendă de câteva zeci de mii de lei și stă acasă, adică îi este interzis să mai lucreze în serviciul public. Dar a rămas cu acele milioane. Eu susțin ideea că pentru o perioadă anumită de timp în care încrederea în organele statului din cauza corupției este foarte mică, trebuie să avem sancțiuni foarte dure aplicate în practică. Legislația a fost modificată și, de exemplu, dacă un judecător a fost prins cu luare de mită, el nu poate fi sancționat decât cu închisoare reală. Un procuror la fel. Sancțiunile cu închisoarea în Republica Moldova sunt date, în principiu, la discreția judecătorilor. Și dacă ați observat, judecătorii au o discreție foarte mare — fie să aplice amendă, fie să aplice închisoarea, fie să aplice închisoare cu suspendare. Dacă ne uităm peste cifre, vedem că în marea majoritate a cazurilor sancțiunea cu închisoarea se aplică, dar se suspendă executarea și atunci efectul preventv e greu de analizat», spune Vladislav Gribincea.
În opinia juristului, nu în toate cazurile de corupție sancțiunea ar trebui să fie închisoarea. «Dacă un profesor de la o școală, de exemplu, a luat mită nu cred că este rațional să-l întemnițezi pe 2–3 ani. Dar dacă un ministru a folosit situația de serviciu, a luat în chirie un imobil pe care l-a pus la dispoziția unui partid și a plătit jumătate de milion de lei din banii statului, cred că pentru așa ceva un ministru trebuie să stea la închisoare. Cu regret, se întâmplă situații inverse, în care o persoană care a luat niște bani să îi transmită cuiva, amăgind acea persoană de fapt, se duce la închisoare, iar un ministru care a cheltuit peste 500 de mii de lei în folosul unui partid ani de zile stă acasă. Aici lucrurile sunt destul de interesante», a conchis Vladislav Gribincea.
Text, foto, video Agenția de presă New Project Media